Sectorul construcțiilor a jucat un rol crucial în menținerea stabilității economice a României în ultimii șase ani, prevenind intrarea țării într-o recesiune. Această contribuție majoră a fost evidențiată de Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu, în cadrul conferinței GrECo Risk Day HORIZON – Ediția a-II-a. Totodată, acesta a subliniat că, în prezent, performanța altor ramuri economice, inclusiv industria, a împins indicatorii de creștere la limitele suportabile.
Deși construcțiile au reprezentat un factor pozitiv și în acest an, în special prin intermediul PNRR, sectorul este considerat o zonă cu riscuri ridicate. Cristian Erbașu compară pericolele din acest domeniu cu cele din agricultură, menționând că proiectele de anvergură implică numeroși factori de incertitudine. Riscurile sunt accentuate de prezența multor persoane implicate, de necesitatea unor investiții masive, de marje de profit reduse și de termene de execuție foarte lungi.
O problemă majoră identificată în sectorul construcțiilor este ritmul scăzut de digitalizare și robotizare, procese care au crescut abia în ultimii ani. Lipsa de modernizare tehnologică reprezintă un factor de risc semnificativ pentru stabilitatea industriei. Cristian Erbașu a avertizat că, după finalizarea PNRR, se poate observa un număr mare de companii în concordat sau în insolvență, afectând în special entitățile de dimensiuni medii.
Companiile care angajează între 50 și 300 de persoane sunt cele mai vulnerabile în fața acestor crize. Aceste firme sunt suficient de mari pentru a întâmpina probleme financiare serioase, dar rămân prea mici pentru a le gestiona eficient singure. În acest context, s-a observat un fenomen de polarizare pe piață, unde, pe lângă dificultățile multora, există și firme autohtone care înregistrează cifre de afaceri spectaculoase.
Instabilitatea este alimentată și de pauzele dintre planurile de investiții gestionate de stat, care creează o perioadă de incertitudine de minim șase luni. Cristian Erbașu explică faptul că structurile statului nu au capacitatea de a gestiona finalizarea unui plan vechi simultan cu pornirea unuia nou. Această lipsă de pregătire pentru planurile viitoare și evoluțiile sinusoidale ale investițiilor generează dificultăți majore pentru continuitatea activității economice.
Evoluția economiei românești este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor și de stabilitatea cadrelor legislative. În perioadele de tranziție între programele de investiții guvernamentale, volatilitatea pieței tinde să crească, afectând planificarea pe termen lung a companiilor. Această perioadă de pauză administrativă și lipsa de continuitate în gestionarea proiectelor de infrastructură rămân puncte critice pentru dezvoltarea economică a țării.