Curtea Supremă Federală a Elveției a validat decizia guvernului de la Berna privind reducerea sau anularea bonusurilor pentru aproximativ 1.000 de manageri din cadrul Credit Suisse. Această hotărâre vine după ce instanța a desființat o decizie anterioară care considera măsura guvernamentală ilegală. Disputa a vizat bancheri care au contestat pierderea remunerațiilor variabile în urma preluării băncii de către UBS, eveniment care a avut loc în anul 2023.
Judecătorii au argumentat că plata bonusurilor nu mai are un temei legal, având în vedere că pachetul de salvare a fost susținut prin miliarde de franci din bani publici. În hotărârea publicată joi, datată 16 septembrie, instanța a subliniat că există un interes public în prevenirea unei remunerații variabile care să fie nerezonabil de ridicată. Această poziție a fost luată pentru a proteja resursele statului după amploarea ajutorului de stat necesar pentru stabilizarea sectorului bancar.
Ministerul de Finanțe a aplicat măsuri de tăiere a bonusurilor pe mai multe niveluri ierarhice ale organizației. Membrii echipei executive au pierdut integral remunerația variabilă ce le era restantă, în timp ce managerii de sub comitetul executiv au văzut bonusurile tăiate la jumătate. Pentru angajații de pe al doilea nivel ierarhic de sub conducere, pierderea a fost de 25% din suma de bonusuri, afectând astfel un grup larg de profesioniști.
În mai 2025, Tribunalul Administrativ Federal al Elveției oferise inițial dreptate managerilor printr-o hotărâre pilot, considerând că bonusurile erau drepturi salariale protejate de constituție. Totuși, Curtea Supremă Federală a admis apelul guvernului, argumentând că faptul că UBS a rambursat ajutorul de stat nu justifică plata bonusurilor. Judecătorii au menționat că bancherii ar beneficia în continuare, în mod indirect, de sprijinul oferit de contribuabili, chiar dacă acest lucru se întâmplă cu o întârziere.
Operațiunea de salvare din 2023 a implicat mecanisme financiare masive pentru a asigura stabilitatea sistemului. Statul elvețian a oferit UBS o garanție de acoperire a pierderilor de 9 mld. franci elvețieni, echivalând cu aproximativ 10 mld. dolari, precum și o linie de lichiditate publică de până la 100 mld. franci elvețieni. Deși UBS a renunțat ulterior la ambele mecanisme de sprijin, impactul financiar al intervenției statului a rămas un punct central în procesul de justiție.
Preluarea Credit Suisse a generat o tensiune politică continuă între UBS și guvernul elvețian, în special în ceea ce privește cerințele de capital. Autoritățile au propus noi reguli stricte pentru cea mai mare bancă a țării, însă parlamentarii elvețieni au respins recent o propunere de compromis care ar fi relaxat aceste condiții. Această evoluție marchează un nou moment de presiune pentru instituția bancară majoră din Elveția.