Industria farmaceutică din România are nevoie de statut de sector strategic și de scheme de ajutor de stat personalizate pentru a asigura securitatea națională și reducerea dependenței de importuri, a declarat Simona Cocoș, director general Zentiva România & Moldova. Mesajul a fost transmis marți, 27 octombrie, în cadrul Conferinței „Reindustrializarea României – noul context și redefinirea priorităților regionale și europene”, organizată de Curs De Guvernare la Senatul României.
Sectorul de producție de medicamente din țară dispune de peste 40 de fabrici, dintre care 20 sunt unități de mari dimensiuni. Simona Cocoș a subliniat că Zentiva utilizează două fabrici din București, de unde exportă 70% din producție către peste 30 de țări europene. Această activitate contribuie direct la echilibrarea balanței comerciale, transformând România dintr-un simplu consumator într-un producător care generează valoare adăugată prin exporturi de produse finite.
Producția locală de medicamente generice este esențială pentru accesibilitatea tratamentelor și pentru economisirea bugetului de stat. În perioada pandemiei, fabricile din România au funcționat non-stop pentru a acoperi cererea internă, în condiții de blocaje în lanțurile de aprovizionare și restricții la export. Simona Cocoș a explicat că produsele generice permit populației accesul la tratamente moderne, oferind o variantă mult mai accesibilă după expirarea patentelor moleculare.
Reprezentanta Zentiva a cerut un mediu fiscal și legislativ predictibil, evitând taxele care apar fără avertisment. Ea a punctat că investițiile în tehnologie necesită planuri pe termen lung, de cinci până la zece ani, iar schemele de ajutor de stat trebuie să fie adaptate pentru a permite modernizarea liniilor de fabricație și sprijinirea centrelor urbane mari, unde se află forța de muncă calificată.
Un risc major pentru sector este implementarea Directivei europene privind apele uzate, care ar putea impune industriei farmaceutice și cosmetice costuri semnificative pentru treapta cuaternară de epurare. Simona Cocoș a avertizat că, din cauza prețurilor reglementate de Ministerul Sănătății, creșterea costurilor ar putea duce la dispariția unor medicamente esențiale, precum antibioticele sau metformin. Impactul medicamentelor în apele urbane este de doar 7%, însă industria ar putea suporta o parte importantă din cheltuieli.
Evoluția industriei farmaceutice este strâns legată de capacitatea de a menține producția locală în fața reglementărilor europene de mediu. În contextul actual, state precum Slovenia sau Cehia au deja declarat industria farmaceutică ca fiind strategică, oferind stimulente pentru investiții, un model pe care România ar putea să îl adopte pentru a asigura reziliența sistemului de sănătate și stabilitatea aprovizionării cu medicamente critice.