Magazinele IKEA din Danemarca ar putea fi transformate în spitale temporare sau adăposturi de urgență în cazul unor evenimente critice. Aceste măsuri sunt luate în contextul pregătirilor europene pentru situații de criză, precum inundații, pene majore de electricitate sau atacuri asupra infrastructurii. Inițiativa vizează implicarea sectorului privat în gestionarea urgențelor, o abordare care reflectă schimbarea strategiei de securitate la nivelul continentului.
Torben Mortensen, responsabil pentru securitate la IKEA în Danemarca, a declarat că scopul companiei este să fie un vecin bun și să sprijine societatea în momentele de criză. IKEA face parte din Coaliția Companiilor pentru Pregătirea în Situații de Criză din Danemarca, o rețea care include peste 200 de firme din sectoare precum construcțiile, comerțul și telecomunicațiile. Această rețea inventarizează resursele pe care companiile private le pot pune la dispoziția autorităților.
Maja Broloes, directoarea generală a rețelei, a subliniat că un magazin IKEA este o resursă valoroasă datorită spațiului disponibil, facilităților pentru prepararea hranei, produselor și generatorelor. Autoritățile pregătesc un mecanism de compensare financiară susținut de stat, prin care companiile vor fi despăgubite în funcție de resursele furnizate. În prezent, coaliția participă la exerciții de pregătire organizate împreună cu autoritățile, deși nu a fost mobilizată încă într-o situație reală de amploare.
Pregătirile pentru astfel de scenarii s-au intensificat pe fondul amenințărilor hibride, atacurilor cibernetice și incidentelor de sabotaj. Serviciile daneze de informații au avertizat că Moscova ar putea intensifica operațiunile hibride împotriva statelor NATO și a altor țări occidentale. Pentru a consolida capacitatea de răspuns, Uniunea Europeană a lansat în martie 2025 Strategia Uniunii pentru Pregătire, care încurajează cooperarea directă dintre guverne și companii.
Alte companii daneze adoptă măsuri similare, precum Salling Group, care pregătește 51 de magazine să funcționeze fără electricitate sau internet timp de 48 de ore. În Europa, Estonia obligă 300 de companii să asigure continuitatea serviciilor critice, în timp ce în Polonia anumite firme trebuie să pună la dispoziția forțelor armate utilaje și proprietăți. În Finlanda, există deja o rețea formată din autorități, organizații neguvernamentale și companii pentru securitatea aprovizionării.
Această mobilizare a resurselor private face parte dintr-un cadru de securitate europeană tot mai complex, unde guvernele nu mai se bazează exclusiv pe armată sau servicii de intervenție. Strategiile actuale urmăresc integrarea infrastructurii comerciale în planurile de protecție civilă, transformând puncte de vânzare în centre logistice sau de refugiu în caz de catastrofe naturale sau conflicte.