Nuclearelectrica traversează o perioadă de dificultăți operaționale fără precedent în istoria companiei, cauzată de seceta severă de pe Dunăre. Această situație climatică a impus oprirea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă pentru a asigura siguranța nucleară, având un impact direct asupra indicatorilor financiari. În urma acestui eveniment, compania a propus o rectificare a bugetului pentru exercițiul financiar 2026, reflectând scăderea veniturilor și creșterea cheltuielilor.
Conform datelor prezentate de conducerea companiei, veniturile totale estimate vor scădea cu 14,9% față de nivelul bugetat inițial. Această evoluție, combinată cu o creștere a cheltuielilor totale de 3,6%, duce la o erodare a profitabilității de 41,5%. Rezultatul final al exercițiului este un profit brut estimat la aproximativ 1,4 miliarde lei. Deși scăderea este semnificativă, Mihai Gioară, CEO, subliniază că profitabilitatea rămâne ridicată și că evenimentul este conjunctural, nu structural.
În ciuda scăderii producției de energie, proiectele majore de investiții nu sunt afectate de criza hidrologică. Retehnologizarea Unităților 1, precum și a Unităților 3 și 4, continuă să respecte calendarul stabilit anterior. Aceste investiții sunt susținute de rezervele de numerar ale Nuclearelectrica și de finanțările deja contractate. Daniel Adam, CFO, a precizat că procesul de atragere a unor noi surse de finanțare continuă, fără a afecta gradul de îndatorare al grupului.
Situația critică a nivelului Dunării a determinat compania să notifice toți partenerii contractuali prin invocarea clauzei de forță majoră. Această măsură juridică este necesară pentru protejarea intereselor companiei și ale acționarilor în contextul în care producția la CNE Cernavodă este estimată să scadă cu aproximativ 25,7%. Repornirea reactoarelor va fi posibilă doar atunci când debitul fluviului va permite funcționarea în condiții de maximă securitate nucleară, conform deciziilor luate de management.
Pentru a preveni astfel de episoade în viitor, Nuclearelectrica analizează soluții de redundanță pentru alimentarea cu apă. Un element strategic este proiectul Bala 2, care vizează restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala. Finalizarea acestor lucrări hidrotehnice ar putea regulariza debitele de apă pe brațele Bala, Borcea și Dunărea Veche. Acest proiect ar putea contribui indirect la creșterea rezilienței infrastructurii de răcire a reactoarelor în perioadele de debite reduse.
Sectorul energetic din România este supus unor fluctuații constante determinate de factori climatici și de cererea de pe piață. Gestionarea resurselor de apă pentru centralele de bază reprezintă o provocare strategică pentru securitatea energetică națională. Deciziile privind operațiunile nucleare trebuie să echilibreze permanent necesarul de producție cu standardele stricte de siguranță impuse de reglementările internaționale și de condițiile hidrologice locale.