Șeful Consiliului Concurenței a intervenit public prin intermediul unui articol de opinie pentru a justifica decizia instituției sale de a sancționa 10 bănci. Aceste entități au fost amenzate cu suma de 3,73 miliarde de lei pentru manipularea indicelui ROBOR, o măsură care a dus deja la anunțuri din partea unor bănci privind contestarea amenzilor în instanță. Argumentele prezentate vizează modul în care procesul de stabilire a indicelui a fost afectat de lipsa de independență a participanților.
Chirițoiu subliniază că utilizarea indicilor bazați pe cotații, și nu pe tranzacții reale, creează riscuri de coluziune, o problemă identificată și de autoritățile din Uniunea Europeană, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii. Deși cotațiile ferme sunt necesare pe piețele cu lichiditate scăzută, este esențial ca procesul de fixing să mențină confidențialitatea deciziilor individuale. Fără această protecție, băncile își pot adapta cotațiile în funcție de comportamentul competitorilor, eliminând incertitudinea și facilitând coordonarea.
În ceea ce privește stimulentele financiare, șeful Consiliului Concurenței respinge ideea că băncile nu ar avea un interes în creșterea ROBOR. Deși o evoluție a ROBOR ar putea crește și ROBID, costurile de finanțare, acest lucru nu se transmite automat dobânzilor la depozite pentru maturități lungi. Totuși, pentru volume mari de credite, chiar o creștere redusă a indicelui poate genera venituri nete semnificative, ceea ce oferă un motiv economic pentru menținerea unui nivel artificial mai ridicat.
Argumentul conform căruia evoluția ROBOR reflectă fundamentele economice, precum inflația sau politica monetară, nu exclude posibilitatea existenței unei coordonări suplimentare. Chirițoiu explică faptul că stabilirea indicelui nu este un proces mecanic, ci implică o componentă decizională în care fiecare bancă trebuie să își evalueze poziția de lichiditate în mod autonom. Coordonarea se manifestă prin ajustarea comportamentului în funcție de intențiile celorlalți, chiar dacă băncile nu transmit neapărat cotații identice.
Autoritatea de concurență nu se ocupă de calcularea prejudiciului suferit de clienți, acest aspect revenind instanțelor civile în cadrul acțiunilor de despăgubire. Analiza Consiliului s-a concentrat strict pe legalitatea comportamentului participanților și pe distincția dintre deciziile autonome și cele coordonate. În prezent, mecanismul de calcul al indicelui trebuie să funcționeze respectând regulile de concurență, până când integrarea într-o piață monetară mai lichidă, prin adoptarea euro, va putea regla situația.
Regulile de concurență reprezintă un pilon fundamental al pieței interne a Uniunii Europene, fiind aplicate în mod unitar în toate statele membre. Acestea sunt supravegheate de Comisia Europeană și se supun jurisdicției Curții de Justiție a Uniunii Europene. În România, gestionarea indicilor de referință precum ROBOR rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru a asigura respectarea acestui cadru juridic european de protecție a pieței.