Sindicatul companiei de stat TAROM a lansat o serie de acuzații la adresa statului român, susținând că bugetele locale finanțează expansiunea operatorului Wizz Air. În documentul de analiză, sindicaliștii afirmă că autoritățile publice locale au utilizat fonduri pentru a susține ascensiunea gigantului privat low-cost, în timp ce activitatea companiei naționale de transport aerian este blocată de restricții drastice. Această situație ar crea un dezechilibru economic prin utilizarea banilor contribuabililor pentru a favoriza un operator privat în detrimentul companiei de stat.
Analiza detaliază modul în care Consiliile Județene folosesc diverse instrumente financiare pentru a atrage Wizz Air. La Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, operatorul maghiar a beneficiat de subvenții de 6,6 milioane de euro între 2007 și 2019. Mai mult, sindicatul menționează utilizarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Visit Mureș» pentru a masca subvențiile prin contracte de promovare turistică de 45 de milioane de lei. Această strategie ar permite companiei private să încaseze sume uriașe din fonduri publice sub pretextul marketingului teritorial.
În regiunea sudică, Consiliul Județean Dolj a acordat un ajutor de minimis de 239.000 de euro către Wizz Air pentru o perioadă de 2 ani. Această finanțare vizează promovarea județului Dolj pe platformele digitale ale companiei maghiare. Sindicatul subliniază că TAROM nu operează zboruri de pe Aeroportul Internațional Craiova și este complet absent de la aceste alocări județene. Această lipsă de suport pentru operatorul național este prezentată ca un exemplu de discriminare în cadrul infrastructurii aeriene regionale.
La nivelul marilor noduri aeriene, precum Cluj-Napoca sau Iași, companiile private beneficiază de reduceri masive de taxe. La Aeroportul din Cluj, Wizz Air poate obține reduceri de până la 37% la taxele de aterizare și de 40% în funcție de numărul de pasageri. La Iași, reducerile pentru operatorul low-cost ajung până la 80% din taxele aeroportuare. TAROM, având un trafic mai mic, este obligată să achite aceste taxe aproape integral, fără a beneficia de aceleași mecanisme de sconturi aplicabile volumelor mari.
Situația este agravată de faptul că Guvernul a alocat 95,3 milioane de euro pentru salvarea TAROM prin planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană. În schimbul acestor fonduri, compania de stat a fost obligată să își reducă flota de la 29 la un minim de 17 aeronave și i s-a interzis orice extindere a capacității de transport până la 31 decembrie 2026. Sindicatul numește acest fenomen „schizofrenie instituțională”, deoarece banii de la nivel național sunt folosiți pentru resuscitarea unei companii pe care bugetele locale par să o elimine prin subvenționarea concurenței.
Regulamentul Comisiei Europene privind ajutoarele de stat va suferi modificări importante, iar pe 4 aprilie 2027 expiră perioada de tranziție pentru anumite aeroporturi regionale. Noul cadru european va limita posibilitatea autorităților locale de a subvenționa lansarea de noi rute aeriene. De asemenea, aeroporturile cu un trafic de până la 3 milioane de pasageri anual vor putea primi ajutoare pentru investiții, însă sub condiții stricte legate de protecția mediului, schimbând astfel modul de finanțare al infrastructurii aeriene.