Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a oferit clarificări privind interpretarea indicatorilor economici raportați de Eurostat, subliniind necesitatea unei analize tehnice corecte. Aceste explicații vin într-un context în care datele statistice recente au generat dezbateri intense pe scena politică, fiind utilizate pentru a critica gestionarea bugetului de către guvern. Oficialul a insistat pe faptul că evaluarea fiscală trebuie privită prin prisma indicatorilor anuali consolidați, nu doar a celor trimestriali.
Alexandru Nazare a precizat că instrumentele provizorii puse la dispoziție de Eurostat au un rol pur orientativ în procesul de ajustare fiscală. Ministrul a explicat că cifrele definitive privind performanța bugetară completă vor fi certificate abia după un interval de timp mai lung, respectând metodologiile europene standard. În acest sens, el a menționat că deficitul pe 2025 în ESA total pe an este de 7,8, o cifră pe care a considerat-o semidefinitivă.
În cadrul unor declarații, Alexandru Nazare a avertizat că confuzia între seriile trimestriale și deficitul anual poate induce panică inutilă în spațiul public. El a subliniat că datele trimestriale sunt supuse constant unor revizuiri metodologice și nu reprezintă cifra finală pe care România va fi judecată. Ministrul a menționat că procesul de publicare anuală a deficitului este cel care contează, iar rezultatul complet pentru această perioadă va fi cunoscut abia în 2027.
Referitor la monitorizarea fluxurilor de numerar, Alexandru Nazare a indicat faptul că deficitul la luna septembrie a ajuns la 3,8, o evoluție semnificativă față de nivelul de 5,5 raportat anul trecut. El a vorbit despre un ecart pe deficit cash de peste 23 de miliarde, pe care Guvernul a reușit să îl mențină în fiecare lună a acestui an. Această strategie a fost susținută de o concentrare pe proiecte majore de investiții finanțate prin fonduri europene.
Disputa a fost alimentată de reacțiile politice, PSD emițând un comunicat prin care acuză guvernarea Bolojan de o administrare deficitară a finanțelor publice. Opoziția susține că datele Eurostat arată un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2025, comparativ cu 7,7% înregistrat de Guvernul Ciolacu anterior. Această evoluție este prezentată de critici ca o creștere nesustenabilă a decalajelor bugetare și o încercare de a ascunde realitatea economică.
Evoluția indicatorilor de deficit reprezintă un element critic pentru stabilitatea fiscală a României, în contextul obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung. Guvernul urmărește reducerea deficitului de la nivelurile actuale către ținta de 3% din PIB, un proces care implică monitorizarea atentă a execuției bugetare. Succesul acestui parcurs depinde de capacitatea de a încadra ținta în angajamentele asumate în fața partenerilor europeni prin gestionarea riguroasă a plăților la finalul anului.