Scenariul de bază pentru situația financiară a României implică menținerea ratingului de la nivelul BBB-, cu o perspectivă negativă asupra acestuia. Această evaluare, oferită de agenția S&P Ratings, reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Flavius Valentin Jakubowicz a explicat că, deși fundamentele actuale nu susțin o retrogradare imediată, menținerea acestui calificativ nu trebuie interpretată ca o validare a situației economice, ci mai degrabă ca un credit de încredere acordat pe termen scurt.
Evoluția bugetară indică faptul că procesul de ajustare fiscală a continuat chiar și în perioada de interimat a Guvernului. Totuși, Flavius Valentin Jakubowicz subliniază că adevăratul test pentru stabilitatea financiară a țării nu va fi deficitul din anul 2026, ci bugetul planificat pentru anul 2027. Pentru a livra un proiect de buget credibil și pentru a realiza rectificarea necesară, România are nevoie de un Guvern care să dețină puteri depline, capacitate pe care agențiile de rating o urmăresc cu atenție.
Instabilitatea politică actuală a generat deja consecințe economice palpabile, fiind reflectată prin randamentele la 10 ani care au depășit 7,5%, fiind cele mai mari valori din Uniunea Europeană. În același timp, cursul leului a atins un minim istoric, ceea ce demonstrează că riscul politic nu mai este doar o ipoteză teoretică. Costul acestei crizi este plătit zilnic de stat, de companii și de populație prin dobânzi ridicate și prin deprecierea monedei naționale.
În ceea ce privește politica monetară, volatilitatea pieței ar putea rămâne ridicată până la investirea unui Guvern, în funcție de eventuala flexibilitate oferită de BNR. Flavius Valentin Jakubowicz consideră că, având în vedere leul depreciat și riscul de rating nerezolvat, menținerea dobânzii la 6,50% reprezintă varianta cea mai coerentă. Randamentele pe piață rămân extrem de sensibile la știrile politice, iar o eventuală detensionare parțială după menținerea ratingului ar putea fi doar temporară.
Lipsa predictibilității instituționale este identificată ca fiind problema principală a României, mai degrabă decât efortul de ajustare în sine. Agențiile de evaluare nu se concentrează pe identitatea premierului, ci pe capacitatea unei majorități parlamentare de a vota și de a implementa un buget care să fie considerat credibil. Fără această stabilitate, România va continua să suporte o finanțare scumpă pe plan internațional, afectând echilibrul economic general.
În prezent, România deține calificativul BBB- din partea S&P Ratings, un nivel de creditabilitate care permite accesul la piețele de capital, dar care este monitorizat strict. Această poziționare în categoria recomandată investițiilor (investment grade) este influențată direct de capacitatea de consolidare fiscală a statului. Contextul actual de incertitudine pune sub semnul întrebării capacitatea țării de a menține acest nivel de încredere pe termen lung.