Evaluările recente ale agențiilor de rating arată că interesul acestora nu este orientat către existența unui guvern cu puteri depline, ci către capacitatea statului de a-și plăti datoriile și de a atrage noi finanțări. Economistul Christian Năsulea a analizat decizia S&P Ratings de a menține România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, după ce și Fitch și Moody's au confirmat poziția lor. Această stabilitate a ratingului a fost posibilă deoarece guvernul interimar, condus de Bolojan, oferă suficientă predictibilitate pentru creditori.
În cazul unei crize politice care ar putea întârzia adoptarea Legii bugetului pentru anul următor, datoriile pot fi achitate folosind bugetul anului 2026. Christian Năsulea explică faptul că statul poate cheltui lunar o fracție de 1/12 din acest buget, o metodă care, conform calculelor sale, nu va afecta procesul de reducere a deficitului. Această abordare funcționează ca o soluție de avarie pentru a asigura plățile către creditorii externi și pentru a permite refinanțarea datoriei pe piețele internaționale.
Totuși, această metodă de gestionare a bugetului este considerată imperfectă și nu este o variantă pe care cetățenii sau sistemele publice să se poată baza. Christian Năsulea subliniază că nevoile anului viitor vor fi diferite față de cele din prezent, iar bugetul nu va mai reflecta prioritățile reale ale României. Aplicarea unor sume fracționate din bugetul anterior va fi dificil de gestionat, deoarece focusul se va muta exclusiv pe plata datoriilor și pe realizarea unor împrumuturi externe.
De asemenea, economistul avertizează că verdictul agențiilor de rating nu oferă o imagine completă asupra economiei sau a capacității statului de a servi cetățenii. Agențiile evaluează doar solvabilitatea, fiind plătite de fonduri de investiții pentru a asigura creditorilor că banii sunt plasați corect. Deși menținerea capacității de a atrage finanțare este un semn pozitiv, ratingul nu reflectă modul în care funcționează serviciile publice sau nivelul de bunăstare al populației.
Statul român se confruntă în prezent cu multiple obligații financiare, inclusiv datorii către creditorii care finanțează prin titluri de stat și datorii în sectorul sănătății. Christian Năsulea precizează că, în ciuda acestor plăți, deficitul nu ar trebui să depășească nivelul de 6,2%, însă o rectificare bugetară rămâne necesară. Lipsa unui guvern cu spațiu de acțiune politică reprezintă o problemă majoră pentru finalizarea acestor procese de plată și pentru gestionarea corectă a resurselor.
S&P Global Ratings a avertizat că riscurile de implementare pentru consolidarea finanțelor publice rămân ridicate, reflectând vulnerabilitatea țării la schimbările de sentiment ale investitorilor. O eventuală retrogradare a ratingului ar putea forța România să apeleze la instituții precum FMI sau Banca Mondială pentru finanțare. Experiențele anterioare indică faptul că solicitarea de ajutor de la FMI implică, de regulă, implementarea unor măsuri de austeritate dură pentru economia națională.