Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat că nivelul datoriei publice la nivel mondial ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Într-un discurs susținut la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, șefa instituției a solicitat guvernelor cu datorii mari să adopte măsuri urgente de consolidare fiscală. Georgieva subliniază că perioada în care statele se puteau baza pe dobânzi mici și pe o creștere economică rapidă pentru controlul datoriilor a încetat.
Conform declarațiilor sale, economiile dezvoltate poartă principala responsabilitate pentru creșterea datoriei publice globale, care se apropie de niveluri neseintlate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Georgieva a criticat lipsa unor acțiuni decisive în economiile avansate, unde este necesară implementarea unor planuri de consolidare fiscală credibile pe termen mediu. Ea a menționat că spațiul fiscal al acestor țări necesită o refacere disperată pentru a asigura stabilitatea economică.
Riscurile sunt accentuate de creșterea costurilor de finanțare, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani atingând niveluri istorice în SUA, Germania și Japonia. În acest context, șefa FMI a susținut o abordare mai restrictivă a politicii monetare, considerând adecvate recentele majorări ale dobânzilor efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei. O orientare prudentă este considerată esențială pentru gestionarea volatilității piețelor financiare internaționale.
Economia mondială se confruntă simultan cu două forțe cu efecte opuse: prețurile ridicate la energie și boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Prețul petrolului se menține în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, depășind prognozele FMI din iulie. În paralel, inteligența artificială poate aduce un avans economic, dar Georgieva avertizează că dezvoltarea acestei tehnologii are un caracter inflaționist și necesită cheltuieli masive care ar putea depăși investițiile în infrastructura de telecomunicații sau rețelele electrice.
Investițiile în inteligența artificială reprezintă un factor de risc dacă apare o eventuală dezamăgire a investitorilor, ceea ce ar putea genera un șoc major. FMI estimează că, dacă este gestionată corect, această tehnologie ar putea crește economia mondială cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Totuși, există temeri legate de pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea ca anumite modele avansate să acționeze haotic, scăpând de sub controlul uman.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru stabilitatea financiară, având în vedere că prognozele de creștere economică globală au fost estimate anterior la 3% pentru 2026 și 3,4% pentru 2027. FMI urmează să publice noi date oficiale privind evoluția economiei mondiale săptămâna viitoare, în cadrul reuniunilor de la Bangkok, oferind perspective actualizate asupra riscurilor de inflație și datorie.