Datoria publică la nivel global se pregătește să depășească pragul critic de 100% din PIB, conform avertismentului lansat de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva. Această evoluție reflectă un nivel de îndatorare care se apropie de maximele înregistrate după Al Doilea Război Mondial. Kristalina Georgieva a subliniat că situația fiscală reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei mondiale, alături de prețurile energiei și dezvoltarea inteligenței artificiale.
Presiunea financiară asupra statelor este accentuată de creșterea costurilor cu dobânzile, pe măsură ce randamentele obligațiunilor cresc. În SUA, Germania și Japonia, randamentele titlurilor de stat pe zece ani au ajuns la niveluri record pentru perioadele 2007, 2009 și 1996. Această tendință face ca finanțarea datoriei să devină mult mai costisitoare pentru guverne, limitând capacitatea de manevră a bugetelor naționale în fața unor priorități multiple.
În zona euro, presiunile fiscale sunt resimțite cel mai puternic de statele care au deja datorii mari. Diferențele dintre randamentele obligațiunilor acestor țări și cele ale Germaniei sunt în creștere, un fenomen observat în Franța și Italia, dar și în Irlanda și Portugalia. Guvernelor acestor economii dezvoltate le este necesar să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a restabili echilibrul bugetar.
Statele emergente și cele cu venituri mici se confruntă cu riscuri specifice, precum finanțări mai scumpe și fluxuri de capital volatile. Deși au procente mai reduse de datorie brută, aceste economii au venituri bugetare mai mici, ceea ce le limitează capacitatea de a-și achita obligațiile. Pentru țările cu venituri reduse, costurile ridicate ale dobânzilor pot forța reducerea investițiilor esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
FMI subliniază că nicio accelerare economică viitoare nu poate înlocui necesitatea unor eforturi fiscale imediate. Deși utilizarea inteligenței artificiale ar putea adăuga anual până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială, acest impuls nu elimină nevoia de rezolvare a dezechilibrelor fiscale. Consolidarea fiscală va necesita decizii politice dificile, având în vedere că bugetele sunt deja solicitate de necesitatea majorării cheltuielilor pentru apărare.
Contextul economic global este marcat de o perioadă de volatilitate, în care guvernelor trebuie să gestioneze simultan crize succesive și necesitatea de a proteja populația. Măsurile de consolidare fiscală trebuie însă concepute strategic pentru a limita impactul asupra creșterii economice și pentru a proteja categoriile de cetățeni vulnerabile. Această provocare apare într-un moment în care costurile de finanțare sunt la niveluri istorice de după crizele financiare majore.