Oficialii Fondului Monetar Internațional au avertizat că creșterile bruște ale prețurilor la alimente și energie vor deveni fenomene mai frecvente în viitor. Această evoluție reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității economice globale și contribuie la agravarea sărăciei în rândul populației. Cercetarea publicată marți de instituție analizează trei decenii de strategii guvernamentale utilizate pentru atenuarea șocurilor de preț, introducând totodată un model economic adaptat inflației ridicate resimțite de gospodăriile cu venituri mici.
Conform studiului, care face parte din viitorul raport World Economic Outlook, aceste crize de costuri afectează nivelul de trai și amplifică inegalitatea socială. Chiara Maggi, economistă la FMI, a subliniat că, deși scumpirile masive ale bunurilor de zi cu zi au fost rare istoric, ele au devenit o sursă recurentă de presiuni în ultimii cinci ani. Această tendință a fost alimentată de evenimente geopolitice majore, precum invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și conflictul din Orientul Mijlociu.
Analiza indică faptul că măsurile de protecție, precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pe consum, pot costa guvernelor de trei până la șase ori mai mult decât s-ar aștepta. Mai grav, subvențiile oferite producătorilor pot costa de 22 de ori mai mult pentru a fi implementate. Chiara Maggi a menționat că aceste subvenții sunt adesea ineficiente, deoarece reduc costurile bunurilor care sunt ulterior exportate, lăsând contribuabilii interni să subvenționeze, în esență, consumatorii din străinătate.
În ceea ce privește perspectivele de creștere, economia mondială rezistă mai bine decât se anticipa în urma șocului energetic din Orientul Mijlociu. FMI estimează o creștere globală de aproximativ 3% în 2026, o cifră care rămâne însă sub media de 3,5% înregistrată în anii 2024 și 2025. Deși prognoza este similară cu cea din iulie, riscurile rămân ridicate, mai ales că tensiunile din Orientul Mijlociu s-au extins în țările vecine.
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, a observat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză severă. Aceste națiuni suferă sub impactul combinat al prețurilor la petrol, al datoriilor ridicate, al costurilor de împrumut și al factorilor climatici. Devarajan a notat că creșterea din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie, în timp ce unele state, precum Egipt și Indonezia, încep să renunțe la subvențiile generale.
Instabilitatea prețurilor la resursele de bază este un factor critic în calculul inflației, deoarece gospodăriile cu venituri mici alocă o proporție mult mai mare din bugetul lor pentru necesitățile zilnice. Această vulnerabilitate face ca orice fluctuație pe piețele de energie sau alimente să aibă un impact disproporționat asupra consumului și asupra capacității de economisire a populației, afectând direct dinamica economică locală și stabilitatea socială.