Consiliul de administrație al BNR a decis, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie a fost luată în contextul unei scăderi semnificative a inflației în lunile iulie și august, însă banca centrală menține o poziție de precauție. Instituția avertizează că rata inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026.
Analiza BNR arată că inflația a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la nivelul de 10,42% înregistrat în iunie. Această scădere a fost influențată de epuizarea efectelor de bază cauzate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de modificările de TVA și accize. De asemenea, inflația de bază, CORE2 ajustat, a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în luna august.
Pe lângă factorii fiscali, scăderea prețurilor a fost susținută de scăderea cotațiilor produselor agroalimentare și de o slăbire a cererii de consum. Totuși, banca centrală estimează riscuri de creștere a prețurilor pe fondul scumpirii carburanților, a energiei și a altor materii prime. Alți factori de incertitudine menționați sunt seceta severă, evoluția cursului de schimb al leului și conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina.
În ceea ce privește indicatorii economici, activitatea a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru. Economia s-a contractat cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025, deși evoluția este mai bună decât scăderea de 1,2% din primele trei luni ale anului. Consumul populației continuă să scadă, în timp ce exportul net a redevenit un factor de contracție economică.
BNR a menținut și alte instrumente la nivelurile actuale, inclusiv dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an și cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost păstrate nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor în lei și în valută. Următoarea ședință a Consiliului de administrație dedicată politicii monetare va avea loc pe 12 noiembrie 2026.
Evoluția economică a României este marcată de o perioadă de incertitudine, în care deficitul comercial și cel de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea. Deși datele indică o posibilă redresare a activității în trimestrul al treilea, în special prin intermediul agriculturii, banca centrală subliniază importanța utilizării fondurilor europene pentru a contrabalansa efectele negative ale consolidării bugetare și ale crizei energetice.