România așteaptă verdictul agenției de rating S&P, o decizie care poate influența direct capacitatea țării de a se finanța pe piețele internaționale. Contextul economic actual este marcat de necesitatea reducerii deficitului bugetar și de costuri ridicate ale finanțării. În paralel, instabilitatea politică ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a implementa măsurile fiscale necesare și de a construi un buget credibil pentru anul 2027.
Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), estimează că datele actuale nu justifică o retrogradare a calificativului țării. Scenariul de bază anticipat de acesta este menținerea ratingului BBB-, cu perspectivă negativă. Jakubowicz a subliniat că procesul de ajustare fiscală a continuat chiar și în perioada de interimat a Guvernului, ceea ce susține fundamentele economice împotriva unei scăderi a ratingului.
În prezent, România se află la ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții, cunoscută sub denumirea de investment grade. O coborâre cu un singur nivel ar însemna trecerea oficială în zona ratingurilor speculative. Deși un calificativ mai slab nu declanșează automat o criză economică, acesta poate duce la o finanțare mai scumpă pentru statul român, presiune care se poate transmite ulterior către companii și către populație.
Chiar dacă ratingul rămâne la nivelul actual, expertul de la AAFBR avertizează că această decizie nu reprezintă o validare a stării finanțelor publice. Menținerea poziției BBB- ar trebui interpretată ca un credit de încredere pe termen scurt și un răgaz pentru autorități. Perspectiva negativă menținută de S&P funcționează ca o avertizare explicită, indicând faptul că problemele structurale ale economiei nu au fost rezolvate.
Testul critic pentru stabilitatea financiară a României nu va fi reprezentat de deficitul din anul 2026, ci de capacitatea de a gestiona bugetul pe anul 2027. Indiferent de rezultatul de astăzi, presiunea asupra decidenților rămâne constantă. România trebuie să demonstreze că poate menține consolidarea fiscală și că viitoarele planuri bugetare nu vor readuce în discuție dezechilibrele care au împins țara spre limita categoriei de investiții recomandate.
Ratingul de credit reflectă capacitatea unei țări de a-și onora datoriile, influențând direct dobânzile la care statul poate împrumuta bani. În cadrul Uniunii Europene, stabilitatea ratingului este crucială pentru accesul la piețele de capital. O evoluție negativă a acestuia poate crește costul serviciului datoriei publice, afectând direct bugetele disponibile pentru alte sectoare de activitate.