Agenția de rating Standard & Poor’s va emite vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, o decizie crucială privind ratingul suveran al României. Această evaluare va determina dacă țara rămâne în categoria recomandată investițiilor, la nivelul BBB-, sau dacă este coborâtă în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Contextul actual este marcat de o perioadă de instabilitate politică prelungită și de o încetinire a ritmului de creștere economică.
O eventuală pierdere a statutului de „investment grade” ar putea avea consecințe economice directe asupra capacității de finanțare a statului. În acest scenariu, numărul investitorilor eligibili pentru titlurile de stat românești ar putea scădea considerabil, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe dobânzile la care România se împrumută. Analiștii de la Erste consideră că, deși păstrarea ratingului este scenariul de bază, riscurile de retrogradare rămân semnificative pentru economia țării.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, Alexandru Nazare a declarat că are încredere în argumentele solide legate de execuție, în ciuda incertitudinii politice. Acesta a menționat că deficitul de cash estimat pentru acest an este de 6,2% din PIB, în timp ce cel ESA este de 6%, cifre pe care le consideră realizabile. Premierul interimar Ilie Bolojan a adăugat că în primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar a fost redus cu peste 28 de miliarde de lei față de perioada similară din 2025.
Pe plan macroeconomic, mediul rămâne dificil, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani atingând 7,6%, un nivel ridicat pentru anul 2026. Nicușor Dan a subliniat că cifrele financiare sunt mai bune decât în anul precedent și că există un consens între partidele pro-occidentale pentru menținerea ajustării fiscale. Un element esențial urmărit de Standard & Poor’s este capacitatea României de a implementa un buget credibil pentru anul 2027, într-un context de reforme și restructurări.
Economistul Christian Năsulea a explicat faptul că instabilitatea politică influențează direct evaluarea agenției, deoarece acestea se concentrează pe capacitatea de rambursare a datoriilor. Dacă România ar fi trimis în categoria „junk”, fondurile de investiții care operează exclusiv cu instrumente de tip „investment grade” ar fi obligate să își reducă expunerea pe țară. Acest proces ar duce la creșterea costurilor de împrumut și la limitarea fondurilor disponibile pentru investiții și alte cheltuieli publice.
Ratingul de credit reflectă capacitatea unui stat de a-și onora obligațiunile financiare și influențează direct costul datoriei publice. În România, deciziile privind consolidarea fiscală și gestionarea deficitului sunt monitorizate atent de agențiile internaționale pentru a stabili gradul de risc. O menținere a ratingului BBB- este vitală pentru accesul la capital ieftin pe piețele internaționale, asigurând stabilitatea bugetară pe termen lung.