România a înregistrat un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică. Această cifră reprezintă o creștere de 307,2 milioane de euro față de perioada corespunzătoare anului precedent. În acest interval, valoarea exporturilor de bunuri a ajuns la 65,82 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de 88,27 miliarde de euro.
Deși exporturile au înregistrat o creștere de 4%, iar importurile o creștere de 3,4%, diferența dintre cele două fluxuri rămâne extrem de mare. Din punct de vedere matematic, pentru fiecare 100 de euro încasați prin exportul de mărfuri, economia română a cheltuit aproximativ 134 de euro pe importuri. Această realitate economică evidențiază un dezechilibru care persistă în ciuda discursurilor privind susținerea producției autohtone.
Sectorul mașinilor și echipamentelor de transport ocupă o poziție centrală în aceste statistici, reprezentând 45,5% din exporturi și 36,6% din importuri. În termeni de valoare, România a exportat aproape 30 de miliarde de euro în această categorie, dar a importat peste 32 de miliarde de euro. Acest fenomen reflectă integrarea în lanțurile de valoare europene, unde fabricile locale pot exporta produse finite, dar trebuie să importe simultan componente sau utilaje.
Sectorul alimentar prezintă, de asemenea, un dezechilibru semnificativ, deși evoluția este ușor favorabilă. România a exportat alimente și animale vii în valoare de aproximativ 5,31 miliarde de euro, însă importurile în aceeași categorie au ajuns la circa 7,60 miliarde de euro. Dezechilibrul este și mai pronunțat în cazul produselor chimice, unde importurile de 13,28 miliarde de euro au depășit exporturile de doar 3,85 miliarde de euro.
Importurile de combustibili, lubrifianți și produse derivate au atins aproximativ opt miliarde de euro, în timp ce exporturile din acest segment au fost de 4,25 miliarde de euro. Aceste date subliniază dependența de bunuri esențiale pentru funcționarea economiei. Rezolvarea acestui deficit necesită investiții în infrastructură, energie competitivă și capacități de procesare locală, pentru a transforma materia primă în produse cu valoare adăugată mai mare.
Contextul macroeconomic general indică presiuni economice suplimentare, în condițiile în care rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 6,6%. În același timp, FMI anticipează că economia României va intra în recesiune în acest an. Aceste indicatori de inflație și prognoze de recesiune adaugă o complexitate suplimentară gestionării deficitului comercial și a stabilității pieței interne.