Curtea de Conturi a publicat Raportul de audit asupra execuției bugetare, confirmând un deficit al bugetului general consolidat al României pentru anul 2024 de 163,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 32 de miliarde de euro. Această cifră reprezintă 9,3% din PIB, poziționând țara într-o situație critică la nivel european. Analiza documentului arată că România este singura țară din Uniunea Europeană care s-a apropiat atât de mult de pragul de 10% deficit bugetar.
O parte semnificativă din resursele bugetare au fost direcționate către plata serviciului datoriei publice. Plățile efectuate pentru aceste costuri au ajuns la 34,7 miliarde lei, înregistrând o creștere spectaculoasă de 153,2% față de nivelul din anul 2020. Această evoluție indică faptul că statul a fost nevoit să utilizeze sume împrumutate în principal pentru a acoperi dobânzile aferente datoriilor acumulate în perioada precedentă, rostogolind astfel obligațiile financiare vechi.
Alte cheltuieli masive au fost facilitate de utilizarea Fondului de Rezervă Bugetară, prin care Guvernul a efectuat suplimentări succesive de credite bugetare, în valoare de aproape 60 de miliarde de lei. Aceste alocări suplimentare au fost direcționate către ministere-cheie, printre care Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor, la capitolul Acțiuni Generale. Această gestionare a fondurilor a dus la o execuție bugetară care a depășit planificarea inițială stabilită de autorități.
Ritmul de creștere a cheltuielilor publice a depășit semnificativ evoluția veniturilor, fiind alimentat de majorări salariale și de creșterea pensiilor. Raportul Curții de Conturi subliniază că modelul fiscal actual este profund nesustenabil, deoarece statul a cheltuit resurse într-un mod care nu este susținut de o economie reală competitivă. În consecință, aparatul de stat a generat un deficit excesiv, deoarece veniturile colectate nu au putut acoperi volumul cheltuielilor curente.
Problemele financiare sunt agravate de un nivel scăzut de colectare a veniturilor, care în 2024 au reprezentat doar 34,1% din PIB. România ocupă locul 26 din 27 de țări membre în Uniunea Europeană la acest capitol. În raport a fost semnalată și o problemă privind veniturile suplimentare încasate din digitalizare, o sumă de 10,5 miliarde lei care a fost inclusă prin proiecție fără un fundament real în execuție, umflând artificial cifrele pe hârtie.
Situația financiară a țării este marcată de o discrepanță majoră între capacitatea de colectare a veniturilor și volumul cheltuielilor publice. În contextul european, România se confruntă cu necesitatea de a reduce acest deficit pentru a respecta normele de stabilitate. Această evoluție presupune o gestionare mult mai strictă a creditelor bugetare și a datoriilor publice pentru a evita creșterea suplimentară a costurilor cu dobânzile.