Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind climatul investițional din România pentru anul 2026, oferind un diagnostic critic asupra mediului de afaceri. Documentul semnalează că, deși țara posedă resurse naturale, o forță de muncă educată și o poziție strategică în cadrul NATO și UE, administrația publică erodează aceste avantaje. Investitorii se confruntă cu un sistem caracterizat prin legi modificate în grabă, taxe imprevizibile și proceduri administrative care devin sufocante în procesul de dezvoltare a afacerilor.
Conform datelor din Eurobarometru citate în raport, percepția asupra corupției în România este semnificativ mai ridicată decât media europeană. Aproximativ 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția ca fiind răspândită, în comparație cu o medie de 63% la nivelul UE. Totodată, 62% dintre respondenți susțin că funcționarii publici tind să îi favorizeze pe membrii propriilor familii sau pe prieteni. Alte obstacole majore menționate sunt nivelul taxelor, raportat de 96% dintre participanți, și schimbările rapide ale legislației, semnalate de 91%.
Sectorul energiei este identificat ca fiind deosebit de vulnerabil la modificările legislative frecvente și neașteptate. Raportul menționează intervenții asupra prețurilor și introducerea impozitului pe construcții în aprilie 2025, acesta fiind de 0,5% pentru valoarea netă a construcțiilor private și de 0,25% pentru anumite active controlate de stat. Multe dintre aceste reglementări au fost adoptate fără o consultare publică adecvată sau fără evaluări de impact suficiente, ceea ce crește costurile și riscurile pentru proiectele care necesită capital pe termen lung.
Justiția reprezintă un alt punct de vulnerabilitate, deoarece apărarea drepturilor de proprietate în instanță poate fi procesul extrem de lung și costisitor. Companiile străine semnalează o lipsă de expertiză comercială în anumite instanțe și o jurisprudență inconsistentă, care complică executarea hotărârilor judecătorești. În ceea ce privește insolvența, raportul consemnează reclamații privind lipsa de stimulente pentru lichidatori și decizii care ar putea servi interese exterioare, afectând încrederea investitorilor chiar și în momentele de restructurare.
Gestionarea companiilor de stat este, de asemenea, criticată pentru numărul de peste 1.500 de întreprinderi publice și pierderile istorice de 14 miliarde de lei. Documentul subliniază existența numirilor discreționare și a utilizării conducerilor interimare, precum și faptul că guvernele au extras dividende de la companii profitabile pentru a finanța bugetul. Această practică pune sub presiune capacitatea de investiție a întreprinderilor, în timp ce statul își acoperă nevoile imediate prin utilizarea resurselor economiei publice.
Evaluarea ratingului suveran de către S&P Global Ratings este programată pentru data de 2 octombrie, moment în care România deține calificativul BBB-, cu perspectivă negativă. Această evaluare are loc într-un context în care raportul american subliniază dificultatea de a transforma fondurile europene în dezvoltare reală. Deși sistemul bancar rămâne stabil, cu o rată a creditelor neperformante de 2,69% la sfârșitul lui 2025, deficitele persistente și instituțiile slabe rămân obstacole majore pentru credibilitatea economică.