Situația prețurilor în România a luat o divergență majoră față de cea din Ungaria, în contextul unor rate de inflație semnificativ diferite. În luna septembrie, inflația anuală în Ungaria a fost de 1,6%, în timp ce în România aceasta a ajuns la 6,6%, conform datelor oficiale. Această diferență indică faptul că prețurile în România cresc de patru ori mai rapid decât la vecinii noștri, într-un moment în care alimentele în Ungaria încep să se ieftinească.
Evoluția prețurilor în România este marcată de o creștere recentă după ce inflația scăzuse de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. În septembrie, indicatorul a urcat din nou la 6,6%, potrivit INS, sub presiunea costurilor la servicii, care au crescut cu 11% într-un an. De asemenea, carburanții au contribuit major la această creștere, motorina fiind cu 37,6% mai scumpă, iar benzina cu 28,4% față de anul trecut.
Alte categorii de cheltuieli au înregistrat creșteri bruște, chiriile fiind cu 39% mai mari decât în perioada precedentă. Deși alimentele s-au scumpit în medie cu doar 3%, anumite produse au avut variații mari, cum ar fi cafeaua, crescută cu 13,7%, sau ouăle, cu 10,8%. În același timp, unele produse au scăzut, precum fructele proaspete, cu 16%, sau cartofii, cu 3,6%. Această presiune inflaționistă afectează câștigul real, care scade pentru a 14-a lună consecutiv.
În Ungaria, după o perioadă de instabilitate în 2022–2023, când inflația a atins aproape 26%, situația s-a stabilizat prin măsuri guvernamentale și aprecierea forintului. Banca centrală maghiară a coborât ținta de inflație la 2,5%, iar moneda a devenit cel mai bun performer din regiune. Retailerii din Ungaria solicită acum eliminarea limitelor impuse marjelor de profit, argumentând că acest lucru va favoriza promoțiile în detrimentul scumpirilor.
Reprezentanții BNR au menținut dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie și estimează că inflația va crește până la finalul anului. Această tendință este alimentată de costurile la energie, carburanți și materii prime agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de secetă. Economiștii nu prevăd o reducere a dobânzii înainte de primăvara anului 2027, în condițiile în care presiunile externe rămân active.
FMI oferă prognoze care plasează România printre cele mai afectate economii din Uniunea Europeană. Instituția estimează o inflație de 8,2% pentru România în 2026 și 4,1% în 2027, în timp ce pentru Ungaria prognoza este de 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027. În 2027, singura țară care ar putea avea o inflație mai mare decât România este Bulgaria, după intrarea sa în zona euro.