Fostul premier și ministru de Finanțe, Florin Cîțu, a lansat o serie de avertismente privind starea actuală a economiei românești. Acesta susține că nivelul ridicat al inflației oferă un avantaj nejustificat Guvernului, deoarece influențează direct valoarea nominală a PIB-ului. Conform declarațiilor sale, inflația mai mare decât s-a estimat inițial contribuie la reducerea deficitului și a datoriei publice, exprimate ca procent din PIB, ascundând astfel dificultățile reale de la nivel fiscal.
Florin Cîțu a subliniat o discrepanță între prognozele de creștere și valorile PIB-ului nominal. El a menționat că bugetul pentru anul 2026 a fost construit pe o bază de creștere economică reală de 1%, însă Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus această prognoză la doar 0,1%. Fostul ministru a observat că, deși creșterea reală scade, PIB-ul nominal crește, fenomen explicat prin inflația mai mare decât cea prevăzută anterior.
În ceea ce privește politica monetară, fostul premier a criticat postura BNR, afirmând că instituția acomodează inflația prin inacțiune. Florin Cîțu a avertizat că presiunile de pe piața monetară internă și creșterea dobânzilor la nivel global ar putea forța banca centrală să înăsprească politica monetară. El estimează că următoarea mișcare a BNR va fi cel mai probabil o majorare a dobânzii, deoarece instituția nu a acționat la momentul oportun.
Situația monedei naționale a fost, de asemenea, un punct central al criticilor aduse de Florin Cîțu. Acesta a susținut că publicul este informat doar despre deprecierea leului, fără a menționa intervențiile BNR din trecut. Conform afirmațiilor sale, banca centrală a intervenit ani la rând prin cumpărarea de valută pentru a împiedica o apreciere prea puternică a monedei. Fără aceste acțiuni, cursul euro ar fi putut fi sub pragul de 3 lei.
Analiza sa vizează și riscurile pe care le implică o economie cu deficit mare și inflație ridicată, în condițiile unei intervenții tardive a băncii centrale. Florin Cîțu a subliniat că realitatea economică pune în dificultate planurile funcționarilor, deoarece dobânzile de pe piața monetară au început deja să crească. Această dinamică ar putea duce la o politică monetară restrictivă într-un context de recesiune economică.
Evoluția indicatorilor macroeconomici, precum inflația și PIB-ul, rămâne un subiect critic pentru stabilitatea bugetară a țării. În România, monitorizarea acestor date este esențială pentru gestionarea deficitului public și a politicilor fiscale. Deciziile BNR privind dobânzile și cursul de schimb au un impact direct asupra costului creditării și al stabilității valorii leului în raport cu principalele monede internaționale.