Fondul Monetar Internațional a publicat cele mai recente prognoze economice prin raportul World Economic Outlook, în care anticipează o perioadă de recesiune pentru economia României în cursul acestui an. Instituția financiară internațională a efectuat o revizuire semnificativă a estimărilor de creștere pentru țara noastră, trecând de la o prognoză de 0,7% stabilită în aprilie la o cifră negativă. Conform noilor date, expansiunea economică a României este estimată la -0,5% pentru perioada curentă.
Prognoza pentru viitorul apropiat indică o revenire graduală a indicatorilor macroeconomici după perioada de scădere. FMI estimează că, pentru anul 2027, economia României va înregistra o creștere a PIB-ului de 2,2%. În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, instituția prevede că inflația medie în România se va situa la nivelul de 8,2% în acest an, urmând ca acest indicator să scadă progresiv până la 4,1% în anul 2027.
La nivel global, raportul World Economic Outlook evidențiază o reziliență a economiilor, în ciuda șocurilor de ofertă și a durității politicii monetare. FMI preconizează că activitatea economică la nivel mondial va înregistra o creștere de 3,1% în anul 2026, urmată de o accelerare la 3,4% în anul 2027. Deși inflația globală este estimată la 4,7% pentru acest an, instituția anticipează o scădere a acesteia la 4,1% în anul 2027.
Totuși, experții FMI avertizează că reziliența economică este pusă la încercare de scăderea stocurilor de pe piețele energetice și de riscurile geopolitice. Raportul subliniază că șocurile suplimentare pot afecta rapid prețurile și aprovizionarea, în timp ce piețele de mărfuri rămân vulnerabile. De asemenea, se menționează că investițiile în tehnologie concentrează riscurile, deoarece beneficiile se regăsesc într-un număr restrâns de sectoare și economii, influențând expansiunea globală.
Constrângerile financiare sunt accentuate de creșterea bruscă a costurilor de împrumut în principalele economii avansate. FMI notează că datoria publică este ridicată în multe state, iar rezervele fiscale au fost utilizate pentru a absorbi șocurile repetate, în loc să acopere cheltuielile pentru îmbătrânirea populației sau schimbările climatice. Această situație, combinată cu presiunile asupra prețurilor determinate de cerere și ofertă, limitează capacitatea de răspuns a guvernelor în fața noilor provocări economice.
Evoluția inflației în România a prezentat deja semne de volatilitate în perioada recentă. Datele indică faptul că rata anuală a inflației a crescut la 6,6% în luna septembrie, un context care precedă noile estimări mai pesimiste ale FMI privind nivelul inflației de 8,2% pentru acest an și impactul asupra creșterii economice.