Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a estimat că deficitul bugetar al Franței poate fi redus la un nivel de 3% din PIB până în anul 2029. Această prognoză a fost făcută în cadrul unui interviu acordat CNBC, în contextul instabilității politice și al creșterii costurilor de împrumut pe care țara le întâmpină. Moulin susține că atingerea acestui obiectiv este posibilă prin ordonarea finanțelor publice, fără a recurge la măsuri de austeritate.
Situația fiscală actuală a Franței este marcată de faptul că țara se află sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Anul trecut, deficitul bugetar a ajuns la 5,1% din PIB, iar guvernul urmărește o reducere la 5% până în 2027. Totuși, procesul de negociere a bugetului este complicat de fragmentarea parlamentară și de protestele sociale care afectează stabilitatea deciziilor guvernamentale.
Emmanuel Moulin a subliniat că majorarea randamentelor obligațiunilor franceze este o consecință directă a incertitudinii politice. Investitorii manifestă temeri legate de posibilitatea ca bugetul să nu fie adoptat sau ca obiectivele fiscale să nu fie respectate. Pentru a liniști piețele, guvernatorul a declarat că este esențial ca un buget votat să respecte ținta de deficit de 5%, în marja reuniunilor FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok.
Reducerea deficitului este îngreunată de costurile crescute ale datoriei publice, care adaugă anual aproximativ 10 miliarde de euro la cheltuielile statului. Guvernul premierului Sébastien Lecornu propune economii de circa 54 de miliarde de euro prin proiectul de buget pentru 2027. Măsurile includ înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, modificarea facilităților fiscale și limitarea bugetelor administrațiilor locale.
Deși randamentele obligațiunilor guvernamentale au urcat la niveluri mari, Emmanuel Moulin a respins riscul unei crize a datoriei suverane sau a unei contagiuni financiare. El a invocat soliditatea băncilor, a companiilor de asigurări și lichiditatea ridicată a sistemului financiar. Franța nu are dificultăți în atragerea cumpărătorilor pentru obligațiuni, deși plătește dobânzi mai mari din cauza situației fiscale și a incertitudinii politice.
Franța ocupă poziția a doua ca mărime în zona euro, fiind o economie centrală pentru stabilitatea monetară a blocului european. Monitorizarea traiectoriei sustenabile a finanțelor publice este critică pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali în această economie majoră. Capacitatea autorităților de a implementa reformele bugetare va determina dacă țara poate ieși de sub monitorizarea Uniunii Europene.