Agenția S&P Global Ratings a decis menținerea ratingului suveran al României la nivelul BBB-/A-3, pragul de bază pentru categoria recomandată investițiilor, însă a păstrat perspectiva negativă asupra acestuia. Această evaluare intervine într-un context de blocaj politic, în care președintele Dan a realizat deja patru nominalizări pentru funcția de premier, fără a reuși formarea unui guvern cu puteri depline. Situația generează incertitudine privind capacitatea statului de a implementa măsuri de consolidare fiscală.
Unul dintre principalele efecte economice ale acestui blocaj este creșterea costurilor de finanțare ale statului. Deoarece România trebuie să împrumute sume mari pentru a acoperi cheltuielile care depășesc veniturile, investitorii solicită randamente mai mari în perioade de incertitudine. Reuters a raportat că randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în doar două săptămâni, atingând niveluri maxime din ultimul an. Aceste costuri suplimentare vor fi plătite din bugetele viitoare, afectând resursele destinate pensiilor, salariilor sau infrastructurii.
Instabilitatea politică poate influența direct și cursul de schimb al monedei naționale. Deși cursul leului este determinat de o multitudine de factori, precum inflația sau politica BNR, incertitudinea politică adaugă un strat suplimentar de risc. O slăbire a monedei poate duce la creșterea prețurilor importatelor, de la bunuri de consum la materii prime și echipamente, afectând direct puterea de cumpărare a cetățenilor. Acest mecanism transformă riscul politic într-un factor care alimentează inflația prin canalul prețurilor de import.
Evaluarea S&P Global Ratings evidențiază vulnerabilitatea procesului de formare a guvernului, care ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal previzibilă pentru anii 2027 și 2028. Agenția avertizează că o eventuală deraiere a ajustării fiscale ar putea duce la o retrogradare în categoria „junk”, zona speculativă. Pentru piețele financiare, absența unui guvern care să ofere o perspectivă credibilă asupra reformelor, taxelor și cheltuielilor pe termen lung reprezintă un impediment major, forțând investitorii să ceară o primă de risc mai ridicată.
Pe lângă riscurile de rating, economia se confruntă și cu o scădere a rezervelor valutare. În luna septembrie, rezervele BNR au coborât de la 64,87 miliarde la 60,06 miliarde euro, o scădere de aproximativ 4,8 miliarde de euro. Deși această evoluție nu este cauzată exclusiv de criza politică, o parte semnificativă din aceste ieșiri este legată de plata datoriei publice, suma fiind de aproximativ 2,7 miliarde de euro. Monitorizarea acestor fluxuri este esențială într-o economie cu un deficit extern ridicat și o monedă aflată sub presiune.
În contextul economic actual, stabilitatea instituțională este un factor critic pentru atragerea capitalului străin și pentru menținerea costurilor de împrumut la niveluri sustenabile. Lipsa unui guvern funcțional nu oprește activitățile de bază, însă poate duce la amânarea investițiilor private și publice. Această perioadă de incertitudine poate rezulta într-o creștere economică mai lentă și într-un ritm mai scăzut de absorbție a fondurilor europene, din cauza întârzierii reformelor necesare.