Analiza realizată de ASE București evidențiază transformări structurale în sistemul medical românesc, subliniind în același timp riscuri majore de sustenabilitate. Studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, coordonat de conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, arată că deși cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor au depășit pragul de 1.300 de euro în 2025, România rămâne în urma mediei europene. Finanțarea sistemului este marcată de dezechilibre severe care pun sub presiune resursele disponibile pe termen mediu.
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se confruntă cu o dependență extremă de contribuțiile salariaților, care generează aproximativ 60 miliarde RON, reprezentând 92,3% din totalul veniturilor. Veniturile fondului au crescut cu aproximativ 14% în 2025 față de anul precedent, ajungând la 77,9 miliarde lei. Această concentrare pe o singură categorie de contribuabili creează un dezechilibru structural, în timp ce veniturile din activități independente rămân marginale, deși au ajuns la 3,2 mld lei.
O disfuncție critică identificată în raport reprezintă influențele salariale din spitalele publice, care au explodat la 16,9 miliarde lei în 2025. Această sumă este comparabilă cu întregul buget al serviciilor spitalicești decontate și indică faptul că FNUASS finanțează salarii, nu servicii medicale. În multe unități, aceste influențe depășesc 50% din veniturile de la CNAS, ceea ce distorsionează competiția cu furnizorii privați, deoarece aceștia nu beneficiază de același mecanism de acoperire a costurilor salariale istorice.
Efectul secundar al măsurilor fiscale recente, precum aplicarea Legii nr. 141/2025, a fost creșterea numărului de neasigurați cu 511.000 de persoane. În prezent, totalul persoanelor care nu au asigurare medicală a ajuns la 2,92 milioane. Această evoluție a fost cauzată de pierderea calității de asigurat a coasiguraților și a personalului monahal. Deși lărgirea bazei de taxare a crescut ponderea contributorilor la peste 50% din populație, gradul de acoperare generală a suferit o scădere.
În ceea ce privește impactul reformelor viitoare, experții avertizează că eliminarea reținerii CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei ar duce la o pierdere de 5,5 miliarde lei pe an pentru FNUASS. Această măsură, aplicată între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027, este considerată un risc major pentru anul electoral 2028. În prezent, menținerea plafonului de 3.000 de lei la pensii lasă neîncasate în sistem circa 12,97 miliarde lei anual, generând o inechitate față de salariați.
Sistemul de sănătate din România este caracterizat printr-o orientare predominantă către tratarea bolii, cu 70% din resurse direcționate către spitale și medicamente. Serviciile ambulatorii primesc doar un sfert din totalul alocațiilor financiare. Autorii studiului recomandă consolidarea asistenței comunitare și a prevenției pentru a eficientiza sistemul, propunând totodată o asigurare obligatorie universală, similară modelelor din Germania sau Franța, pentru a reduce presiunea pe bugetul de stat.