O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României ar declanșa un efect de domino care ar afecta întregul ecosistem economic, de la sectorul bancar până la gospodăriile private. Simone Mirani, managing director al agenției de rating CRIF Ratings, explică faptul că, deși ratingul unei companii private nu este direct legat de cel al țării, bănci și entități de stat sunt vulnerabile. În cazul instituțiilor financiare, legătura cu statul este strânsă din cauza componentelor politice și a faptului că acestea sunt rareori cotate peste ratingul suveran.
Procesul de propagare a unui șoc de rating urmează o ordine previzibilă, începând cu obligațiunile suverane, urmat de bănci și entitățile de stat, precum serviciile publice. Acestea din urmă se vor confrunta cu costuri de finanțare mai ridicate. Impactul ajunge în final la cetățeni, prin achiziții mai costisitoare, și la companii, prin reducerea cererii și creșterea dobânzilor plătite. „În principiu, toată lumea pierde”, afirmă Simone Mirani, subliniind că o scădere de o treaptă a ratingului suveran va duce, cel mai probabil, la o retrogradare similară și pentru băncile locale.
În ceea ce privește starea actuală a economiei, Simone Mirani propune o perspectivă de termen lung, evidențiind faptul că România a înregistrat cea mai rapidă convergență din Europa în ultimul deceniu. În termeni reali, PIB-ul a crescut cu 38% în zece ani, în timp ce media UE a fost de 17%. Mai impresionant este evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, care a crescut de la aproximativ 57-58% din media europeană în 2015, la 80% în prezent. Această evoluție a redus decalajul față de Europa la jumătate.
Analistul de la CRIF Ratings pune însă accent pe riscurile imediate, precum inflația ridicată și deficitul bugetar. Deși o datorie de 64% din PIB nu este considerată o cifră critică, comparativ cu Italia sau Franța, problema majoră este panta pe care urmează să crească această datorie. Din cauza deficitului, linia datoriei va avea o creștere mai abruptă. Simone Mirani avertizează că un cost ridicat al datoriei accelerează acumularea acesteia, iar ajustarea deficitului prin taxe poate duce la stagnarea creșterii economice.
Prognoza de creștere pentru anul în curs a fost revizuită ușor în jos de către CRIF Ratings, estimându-se un interval de la o ușoară contracție până la un avans de 0,4%. Deși inflația rămâne la un nivel ridicat, agenția anticipează o scădere a acesteia și o redresare a PIB-ului în perioada următoare. Pentru Simone Mirani, prioritatea nu este doar creșterea economică, ci asigurarea stabilității pe termen mediu, o provocare comună multor țări europene.
Evaluarea ratingului de credit este un proces esențial pentru stabilitatea pieței financiare, deoarece băncile utilizează aceste scoruri pentru a calcula ponderile de risc pentru capitalul lor. În contextul european, indicatorii de datorie și deficit sunt monitorizați constant de instituțiile de rating pentru a preveni instabilitatea politică și economică, similar cu scenariul recent observat în Franța, unde un deficit de 5-6% a afectat o economie cu rating înalt.