Instabilitatea politică din România, declanșată de eșecul premierului desemnat Siegfried Mureșan de a obține votul de încredere în Parlament, amenință stabilitatea financiară a țării. Această criză a dus deja la scăderea valorii leului românesc la minime record și la creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani. În ultimele două săptămâni, randamentele acestor titluri au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an.
Presiunea asupra datoriei externe este accentuată de faptul că obligațiunile cu scadențe mai lungi se tranzacționează la cele mai mici prețuri din mai 2025. În acest context, agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află deja pe ultima treaptă a categoriei investment grade și are o perspectivă negativă. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată, CDS pe cinci ani, indică o posibilă retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB.
Analistii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a asigura încrederea investitorilor. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu din patru ca S&P să retrogradeze România. El menționează că agențiile ar putea tolera instabilitatea politică doar dacă consolidarea fiscală rămâne pe traiectoria stabilită, însă convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare.
Măsurile de reducere a deficitului au afectat coaliția de guvernare pro-Uniunea Europeană, sporind sprijinul pentru opoziția Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Investitorii se tem de un scenariu în care AUR s-ar putea alia cu social-democrații pentru a forma o nouă majoritate parlamentară, ceea ce ar putea compromite eforturile de consolidare fiscală. Kathryn Exum, de la Gramercy, avertizează că o astfel de retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate de titluri de stat.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice actuale. El a respins ideea de a face o pauză în procesul de reducere a deficitului, menționând că nu există opțiuni de întârziere. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, care a crescut de trei ori mai rapid decât în perioada de dinaintea pandemiei.
În cadrul cadrului european, România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB până în anul 2030. Deși deficitul consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, Guvernul urmărește o țintă de 6,2% pe întregul an. Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării bugetului pentru 2027 până la sfârșitul acestui an.