Investițiile directe ale nerezidenților în România au suferit o scădere drastică de 62,5% în primele opt luni ale anului 2026, conform datelor publicate de BNR. Valoarea acestor fluxuri a coborât la 2,122 miliarde euro, de la nivelul de 5,657 miliarde euro înregistrat în perioada ianuarie-august 2025. Această diminuare de 3,535 miliarde euro subliniază o presiune sporită asupra capacității economiei de a atrage capital pe termen lung pentru finanțarea dezechilibrelor externe.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit în acest interval, ajungând la 19,925 miliarde euro. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 5% față de deficitul de 18,983 miliarde euro raportat în aceeași perioadă a anului trecut. Deteriorarea este cauzată în principal de majorarea deficitului comercial cu bunuri și de evoluția negativă a veniturilor primare și secundare, deși excedentul serviciilor a reușit să compenseze parțial acest dezechilibru.
În ceea ce privește comerțul, deficitul balanței bunurilor a crescut la 22,385 miliarde euro, față de 21,567 miliarde euro în perioada similară din 2025. Pe partea de servicii, excedentul a înregistrat o îmbunătățire, ajungând la 9,344 miliarde euro, de la 8,632 miliarde euro. Sectorul telecomunicațiilor, informaticii și informațiilor a contribuit cu un excedent de 5,079 miliarde euro, în timp ce serviciile de transport au generat 4,629 miliarde euro, compensând parțial deficitul de 2,983 miliarde euro din turism.
Datoria externă totală a României a crescut cu 7,45 miliarde euro față de sfârșitul anului 2025, atingând suma de 238,078 miliarde euro la 31 august 2026. Datoria pe termen lung reprezintă 184,784 miliarde euro, adică 77,6% din total, în timp ce datoria pe termen scurt a ajuns la 53,294 miliarde euro. Structura datoriei include 129,453 miliarde euro pentru administrația publică și 35,234 miliarde euro pentru alte sectoare economice, reflectând o creștere a obligațiilor externe.
Indicatorii de siguranță financiară arată o scădere a gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR, care a coborât la 93,5% de la 102,8% la finalul anului trecut. De asemenea, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii prin rezervele internaționale a scăzut la 5,9 luni, de la 6 luni înregistrate la sfârșitul anului 2025. Aceste evoluții indică o presiune crescută asupra finanțării externe a economiei naționale.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum datoria externă și deficitul comercial este esențială pentru evaluarea stabilității financiare a țării. Raportul dintre rezervele valutare ale băncii centrale și obligațiile externe pe termen scurt, inclusiv rambursările de principal scadente în următoarele 12 luni, rămâne un parametru critic pentru gestionarea riscurilor de lichiditate și pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali în economia românească.