Nivelul de încredere în economia României a continuat să scadă în ultimul trimestru, reflectând un sentiment de pesimism tot mai accentuat în rândul cetățenilor. Conform datelor recente, 69% dintre investitorii individuali români au declarat că nu au încredere în perspectivele economice ale țării, o creștere față de pragul de 68% înregistrat la finalul celui de-al doilea trimestru. Această tendință indică o deteriorare a percepției asupra stabilității macroeconomice naționale.
Riscurile externe percepute de investitori s-au schimbat, starea economiei românești fiind acum considerată un factor critic pentru portofoliile acestora. Analiza riscurilor arată că 24% dintre respondenți menționează starea economiei, inclusiv posibilitatea unei recesiuni, ca principal risc extern, în timp ce inflația este menționată de 25%. Pe lângă acestea, starea economiei globale este identificată ca risc de către 21% dintre investitori, evidențiind o preocupare pentru contextul macroeconomic global.
Instabilitatea politică și presiunea inflaționistă sunt factori cheie în această scădere a încrederii. Demiterea guvernului Bolojan și inflația ridicată din Uniunea Europeană contribuie la un climat de incertitudine, crescând riscul unei retrogradări a României de către agențiile de rating. Această situație afectează și percepția asupra nivelului de trai, în timp ce încrederea în veniturile personale a scăzut la 62%, cel mai scăzut nivel de la începutul sondajului de acum trei ani.
În ciuda acestui peisaj economic dificil, investitorii individuali au raportat o creștere a încrederii în propriile portofolii, ajungând la 77%, față de 73% în trimestrul anterior. Majoritatea dețin lichidități, inclusiv în conturi de economii, la un nivel de aproape 72%. În ceea ce privește alocarea activelor, 51% dețin criptoactive, 49% dețin acțiuni locale, 41% dețin acțiuni străine, iar 40% dețin obligațiuni locale, demonstrând o strategie de menținere a pozițiilor pe piață.
Planurile de investiții rămân active, cu 42% dintre respondenți intenționând să își majoreze expunerea în următoarele trei luni. Cele mai căutate clase de active pentru extinderea portofoliilor sunt acțiunile străine (18%), urmate de activele lichide (15%) și criptoactivele (14%). Interesul pentru obligațiunile naționale a scăzut de la 10% la 6%, pe măsură ce incertitudinea legată de ratingul României crește. Sectoarele prioritare pentru investiții sunt tehnologia, energia și serviciile financiare.
Contextul economic este marcat de o presiune continuă asupra costurilor, în condiții în care rata dobânzii IRCC este stabilită la 5,57% începând cu 1 octombrie. Această evoluție a costului banilor, alături de incertitudinile politice și riscurile de rating, contribuie la prudența observată în rândul investitorilor individuali, care preferă să își păstreze pozițiile actuale sau să se orienteze către active lichide și piețe externe.