Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR, susține că economia actuală traversează o schimbare de paradigmă către un nou model, definit ca fiind economia binară. Această tranziție presupune că o parte tot mai mare din valoarea produselor nu va mai proveni din materia fizică sau din forța de muncă utilizată, ci în special din informație, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologia încorporată. Această evoluție marchează trecerea de la resursele tradiționale la o infrastructură bazată pe date și digitalizare.
Transformarea este propulsată de tehnologii precum inteligența artificială, robotizarea, calculul cuantic și volumele uriașe de date. Leonardo Badea compară acest moment cu revoluțiile istorice ale motorului cu aburi, electricității sau internetului, care au modificat modul de producție și definirea valorii. În noul model, informația este procesată digital prin combinații de 0 și 1, formând baza unei noi etape de dezvoltare economică care avansează cu o viteză considerabilă.
Impactul tehnologiilor precum arhitectura Transformer asupra productivității este un punct central în analiza Prim-viceguvernatorului. Capacitatea algoritmilor de a procesa text, imagini și informații nestructurate poate automatiza numeroase activități cognitive, influențând productivitatea totală a factorilor de producție. Această integrare tehnologică poate genera reacții în investiții și o acumulare suplimentară de capital, modificând structura cererii pentru diferite categorii de muncă și modul în care companiile generează profit.
Evoluția pieței muncii poate urma două direcții opuse: un efect de înlocuire sau un efect de reînnoire. În timp ce automatizarea poate genera un efect negativ asupra cererii pentru muncă, pot apărea și noi sarcini în care munca umană păstrează un avantaj comparativ. În scenariile avansate de inteligență artificială generală, viteza de automatizare față de ritmul acumulării de capital va determina dacă salariile vor continua să crească sau dacă munca va deveni relativ abundentă.
Pentru economiile emergente, dezvoltarea tehnologiei și implementarea modelelor de inteligență artificială nu mai sunt opționale, ci elemente fundamentale pentru a evita capcana venitului mediu. Avantajul competitiv nu se mai poate baza pe costuri salariale reduse sau resurse naturale, deoarece acestea sunt fragile și ușor de replicat. Succesul economic va depinde de ocuparea segmentelor de înaltă valoare, precum cercetarea și dezvoltarea, software-ul, semiconductorii, robotica și serviciile sofisticate.
În cadrul teoriei economice, progresul tehnologic este considerat motorul principal al creșterii pe termen lung. Această transformare poate fi clasificată în trei tipuri: creștere extractivă, bazată pe consum de resurse; creștere sustenabilă, care previne dezechilibrele; și creștere generatoare, care are un efect multiplicator asupra prosperității viitoare. Capacitatea unei economii de a genera endogen factori de dezvoltare este esențială pentru trecerea la un model de creștere bazat pe surplus de productivitate.