Ministerul Finanțelor dispune de instrumente specifice pentru a gestiona situația în care România ar putea pierde gradul investițional, a declarat Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței ZF Piața de Capital, în contextul evaluării S&P programate pentru vineri, 2 octombrie. Șeful Trezoreriei a confirmat că instituția efectuează evaluări constante pentru a fi pregătită în cazul în care rezultatele vor fi nefavorabile pentru țara noastră.
Ștefan Nanu a subliniat că o eventuală retrogradare reprezintă un eveniment foarte negativ, care va afecta în primul rând cererea viitoare pentru titlurile de stat. Deși unii investitori ar putea rămâne pe piață, aceștia vor cere prețuri diferite pentru aceste instrumente financiare. În acest scenariu, anumite fonduri mari, precum cele americane, ar putea accepta randamente mai mari, însă acest lucru va impune costuri semnificative pentru bugetul de stat și va influența nivelul cererii.
Pentru a proteja stabilitatea financiară, Trezoreria Statului utilizează mai multe mecanisme de siguranță, printre care se numără finanțările negociate direct și rezerva de lichiditate. Ștefan Nanu a explicat faptul că toate scadențele sunt monitorizate riguros și că existența unui buffer de lichiditate permite instituției să rămână protejată. Acest buffer oferă posibilitatea de a evita emisiunile pe piețele externe pentru o perioadă mai lungă, dacă este necesar, deși acest lucru implică un cost suplimentar.
Un alt instrument esențial pentru gestionarea datoriei este reprezentat de împrumuturile europene, care oferă o stabilitate pe termen lung. Acestea au maturități de 45 de ani și includ o perioadă de grație de 10 ani, costurile fiind transferate către România de către Comisia Europeană. Șeful Trezoreriei a menționat că abordarea trebuie să fie una de tipul „pas cu pas”, exprimând în același timp optimismul că un buget credibil va ajuta la ajustarea marjelor și a costurilor.
Datoria guvernamentală a României a ajuns la nivelul de 1.194 mld. lei, ceea ce reprezintă aproximativ 230 mld. euro sau 61,4% din PIB. În prezent, agențiile de rating Fitch și S&P evaluează România la nivelul „BBB-”, în timp ce Moody's aplică nota „Baa3”, toate aceste evaluări fiind însoțite de o perspectivă negativă. Analistul de la Erste Group estimează că S&P ar putea menține ratingul actual, însă riscul unei retrogradări semnificative rămâne prezent.
Contextul actual al ratingurilor de credit indică o perioadă de incertitudine pentru economia românească, având în vedere perspectivele negative emise de principalele agenții de evaluare. Deși anumite instituțiale financiare, precum Citi Bank și Erste, estimează că România va evita trecerea în categoria de obligațiuni de tip „junk” în urma evaluării de vineri, riscul de degradare a ratingului este considerat persistent pentru perioada anului 2027.