Încrederea investitorilor individuali români în perspectivele economiei naționale a continuat să scadă, ajungând la un nivel de neîncredere de 69%. Conform celui mai recent sondaj Retail Investor Beat realizat de eToro, această cifră reprezintă o ușoară creștere față de 68% înregistrat în al doilea trimestru al anului. Contextul de instabilitate politică și presiunea inflației par să fie factorii principali care influențează percepția negativă a participanților la piață asupra viitorului economic al țării.
Riscurile externe identificate de investitori au suferit o modificare semnificativă, starea economiei românești fiind acum considerată o amenințare majoră pentru portofolii. Această percepție a crescut cu 3 puncte procentuale față de trimestrul precedent, plasând economia locală și riscul de recesiune la un nivel de 24% de mențiuni. Inflația ocupă primul loc în categoria riscurilor externe, fiind menționată de 25% dintre respondenți, urmată de starea economiei globale, menționată de 21%.
Efectele inflației persistente se reflectă și în încrederea consumatorilor în veniturile personale și în calitatea vieții. În cel de-al treilea trimestru al anului 2026, doar 62% dintre investitorii români s-au arătat încrezători în nivelul propriului trai, o scădere față de 63% în trimestrul anterior și mult sub pragul de 66% de la sfârșitul anului trecut. În ceea ce privește siguranța locului de muncă, încrederea a stagnat la 70%, un nivel care marchează minimul ultimelor trei ani de la lansarea studiului.
În ciuda pesimismului economic, investitorii individuali au raportat o creștere a încrederii în propriile portofolii, de la 73% la 77%. Majoritatea participanților își mențin pozițiile, 50% declarând că nu vor face nicio schimbare, în timp ce doar 8% intenționează să își diminueze expunerea. Structura portofoliilor include 51% criptoactive, 49% acțiuni locale, 41% acțiuni străine și 40% obligațiuni locale, în timp ce aproximativ 72% dintre respondenți păstrează lichidități în conturi de economii.
Interesul pentru creșterea investițiilor se concentrează pe acțiunile străine (18%), urmate de activele lichide (15%) și criptoactivele (14%). Din punct de vedere sectorial, tehnologia conduce lista celor în care investitorii vor să își majoreze deținerile, cu 18%, urmată de energie și servicii financiare, care dețin câte 15%. Observă-se o scădere a interesului pentru obligațiunile naționale, de la 10% în trimestrul trecut la 6%, probabil din cauza incertitudinii legate de ratingul României.
Evoluția indicatorilor economici de la nivel național se încadrează într-un context de monitorizare atentă a stabilității financiare. De exemplu, rezervele valutare ale BNR au ajuns la finalul lunii septembrie la 60 de miliarde de euro, înregistrând o scădere față de luna precedentă. Această evoluție a rezervelor, alături de alte decizii administrative și presiuni internaționale, contribuie la cadrul de incertitudine în care activează investitorii individuali din România.