Economia României ar putea înregistra o revenire extrem de modestă în anul 2027, cu un avans al PIB de doar 0-0,5%, conform noilor estimări ale Asociației CFA România. Raportul FY 2027 Macroeconomic Outlook, lansat luni, indică faptul că țara nu se va mai întoarce la modelul de creștere de dinaintea pandemiei. Analiza punctează că inflația medie va fi de 4-5%, în timp ce deficitul bugetar va rămâne în jurul valorii de 6% din PIB.
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, CFA, subliniază că modelul de creștere economică s-a schimbat, consumul ne mai putând servi drept motor principal. Scăderea puterii de cumpărare a populației va limita consumul, iar efectul investițiilor asupra economiei va fi mai redus decât în perioadele trecute. Adrian Codirlașu, CFA, a menționat că, din 2024, cu un deficit de 9,3%, România a reușit doar o creștere de 1%, tendință care a continuat în 2025 și 2026.
Pe plan fiscal, România va trebui să gestioneze simultan consolidarea bugetară, necesarul ridicat de finanțare și costurile mari ale datoriei. Vicepreședintele organizației, Alexandra Smedoiu, CFA, estimează că ajustarea fiscală nu va putea fi realizată exclusiv prin taxe, deoarece creșterile de taxe vor fi greu de absorbit în contextul unui consum redus. Alexandra Smedoiu, CFA, a indicat că va fi necesară și o reducere a cheltuielilor pentru a menține deficitul în limitele estimate.
Riscul de downgrade în categoria „junk” pentru ratingul suveran este un alt punct critic menționat de Adrian Codirlașu, CFA. Pentru ca perspectiva de rating să treacă de la negativă la stabilă, România trebuie să demonstreze o creștere economică susținută și o reducere substanțială a deficitului bugetar. Adrian Codirlașu, CFA, avertizează că acest obiectiv va fi dificil de atins în 2027, mai ales după ce vor dispărea anumite surse de finanțare, precum PNRR.
Investițiile finanțate prin fondurile europene rămân factorul principal de susținere, însă tranziția de la RRF către fondurile de coeziune reprezintă un risc major. Dacă proiectele vor fi întârziate sau absorbția va fi redusă, impulsul investițional va fi afectat semnificativ. Raportul subliniază că succesul economiei depinde de capacitatea investițiilor publice în infrastructură de a atrage capital privat, nu doar de utilizarea fondurilor europene pentru a înlocui alte forme de investiții.
Contextul macroeconomic este marcat de presiuni externe și de necesitatea unei politici monetare prudente. Deși se anticipează reduceri ale dobânzii de către BNR în 2027, dacă procesul de dezinflație rămâne solid, mediul internațional nu este considerat favorabil. Evoluția prețurilor la energie și a situației geopolitice rămân variabile cheie care pot modifica scenariul de bază, influențând direct inflația, balanța externă și cursul de schimb al leului.