O analiză realizată de Citi Research semnalează o situație economică atipică pentru România, în care contractarea economiei nu duce la scăderea presiunii inflaționiste. Raportul, intitulat „Economic Adjustment amid Political Uncertainty”, evidențiază faptul că România nu urmează tiparul obișnuit în care scăderea consumului și a puterii de cumpărare a firmelor duce la o încetinire a creșterii prețurilor. Economiștii Ilker Domac și Gultekin Isiklar estimează că PIB-ul României va suferi o scădere de 0,9% în anul 2026.
Această scădere de 0,9% din 2026 este influențată direct de performanța economică din perioada precedentă. În ultimul trimestru al anului 2025, economia s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul anterior, iar în prima jumătate a acestui an activitatea economică a stagnat. Conform datelor furnizate de Citi, acest punct de plecare reduce automat creșterea din 2026 cu aproximativ 1,2 puncte procentuale, marcând cel mai slab start de an din România de la anul 2012 încoace.
În ceea ce privește prețurile, prognoza de inflație pentru finalul anului a fost majorată la 6,7%, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea precedentă. Deși o economie în scădere ar putea reduce inflația, rata anuală a urcat de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie. Mai grav, dinamica ajustată sezonier, calculată pe o bază anualizată de trei luni, a accelerat semnificativ de la 3,1% la 4,1%, indicând o presiune persistentă asupra costurilor.
Factorul principal care alimentează această inflație nu este creșterea salariilor, deoarece costul unitar al muncii a încetinit, ci prețul energiei. România este expusă la scumpirea petrolului, deoarece combustibilii au o pondere mare în coșul de consum, afectând prețurile direct la pompă sau indirect prin costurile de producție și distribuție. Alimentele sunt printre produsele cele mai afectate de aceste costuri de producție crescute, în timp ce consumul privat de electrocasnice și electronice scade.
Situația complicată pune presiune pe BNR, care se confruntă cu o economie în contracție, dar cu o inflație care accelerează în datele ajustate sezonier. Deși o economie care scade ar putea justifica o scădere a dobânzilor, Citi estimează că banca centrală va menține o poziție prudentă. Astfel, gospodăriile vor trebui să gestioneze simultan efectele unei recesiuni și costurile ridicate ale unei inflații care nu prezintă semne de încetinire.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de stabilitatea politică și de fluctuațiile pieței de energie. În contextul în care deficitul de cont curent se adâncește și finanțele publice rămân fragile, stabilitatea cursului de schimb euro/leu depinde de clarificarea mediului politic. Riscurile economice rămân predominant în sensul creșterii prețurilor, fiind influențate de estimările pentru petrolul Brent și de dinamica consumului intern.