Economia României se pregătește de o perioadă de încetinire a ritmului de creștere în anul 2026, înainte de o posibilă redresare în 2027. Conform prognozelor realizate de o companie globală de risc de credit și informații de afaceri, bazate pe datele Eurostat, Produsul Intern Brut ar putea crește cu 2,5% în 2027. Această evoluție urmează să pună capăt unei etape de ajustare macroeconomică marcată de presiuni inflaționiste și măsuri de consolidare fiscală.
Pentru anul 2026, estimările privind creșterea PIB-ului sunt de doar 0,2%, conform lui Simone Mirani, managing director CRIF Ratings. Totuși, o altă estimare menționează o creștere de 0,7% pentru același an, un nivel care rămâne sub media UE-27. Simone Mirani explică faptul că această încetinire reflectă măsurile de consolidare fiscală și presiunile inflaționiste persistente, factori care afectează direct cererea internă și limitează dinamica economică pe termen scurt.
În ceea ce privește inflația, rata pentru întreg anul 2026 este estimată la 7,2%, indicând o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor spre finalul anului. Pentru anul 2027, ICAP CRIF prognozează o rată anualizată a inflației de 3,9%, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă. Theodoros Polydoros, director executiv la ICAP CRIF, subliniază că eforturile de scădere a deficitului bugetar din 2026 vor începe să dea rezultate vizibile pe piață și pentru consumatori abia în 2027.
Datele furnizate de INS confirmă deja o scădere a activității economice în anumite perioade ale anului 2026. În trimestrul II al anului 2026, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2,0% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025. Din punct de vedere sectorial, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele au contribuit negativ la indicatori, înregistrând o scădere a volumului de activitate de 3,9%.
Alte sectoare au raportat, de asemenea, performanțe negative în perioada analizată. Industria a înregistrat o scădere de 2,9%, în timp ce tranzacțiile imobiliare, care reprezintă 7,5% din formarea PIB, au scăzut cu 4,5%. În contrast, impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% în PIB, au contribuit pozitiv, cu o creștere de 0,3%, volumul lor fiind majorat cu 2,5% față de perioada precedentă.
Contextul economic general este marcat de discuții privind riscurile de dezechilibre. Deși România nu se află în situația Greciei din perioada crizei de 2008, experți precum Radu Crăciun au avertizat că dezechilibrele economice și întârzierea reformelor pot amplifica riscurile pentru stabilitatea țării. Această perspectivă subliniază importanța consolidării fiscale pentru a evita o evoluție negativă a indicatorilor macroeconomici pe termen lung.