România se pregătește pentru un examen financiar decisiv pe 2 octombrie, dată la care S&P Global Ratings urmează să revină asupra ratingului suveran al țării. Agenția a confirmat anterior calificativele BBB-/A-3, care reprezintă ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, menținând în același timp perspectiva negativă. S&P a avertizat că prelungirea blocajului guvernamental, incapacitatea de a reduce deficitul sau diminuarea intrărilor de fonduri europene pot pune ratingul sub presiune directă.
Situația este marcată de o suprapunere a vulnerabilităților fiscale, externe și politice, în ciuda faptului că ratingul a rezistat pe parcursul verii. La 31 iulie 2026, Fitch a reconfirmat ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, iar pe 7 august 2026, Moody’s a păstrat calificativul Baa3 și perspectiva negativă. Cele trei mari agenții de rating mențin astfel România pe ultima treaptă investment grade, într-un moment în care finanțele publice și riscurile de consolidare fiscală sunt monitorizate atent.
Datele BNR privind investițiile străine directe indică o scădere severă a fluxurilor nete în perioada ianuarie-iulie 2026. Investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde euro, o cifră mult mai mică față de 4,915 miliarde euro în intervalul similar din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 77%. Deși aceste cifre sunt provizorii și pot fi influențate de tranzacții punctuale, amplitudinea scăderii este semnificativă, în condițiile în care deficitul de cont curent a crescut la 16,290 miliarde euro în primele șapte luni din 2026.
Fitch estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 5,9% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, însă va rămâne printre cele mai ridicate din categoria statelor evaluate cu BBB. Agenția proiectează o datorie publică de 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la sfârșitul anului 2025, estimând că va fi necesară o ajustare fiscală suplimentară de circa 1,5% din PIB pentru stabilizarea datoriei. Această ajustare este considerată o cerință pe termen mediu pentru asigurarea stabilității financiare.
O eventuală retrogradare a ratingului ar avea consecințe economice majore, crescând primele de risc pentru stat, bănci și companii. Pierderea categoriei investment grade ar restrânge baza de investitori eligibili și ar face refinanțarea mult mai costisitoare, afectând prețul capitalului pentru întreaga economie. Analistul Fitch a subliniat că menținerea ratingului depinde de continuarea reducerii deficitului și de prezentarea unui buget credibil pentru anul 2027, vizând o traiectorie către un deficit de 3% din PIB.
Evoluția ratingului suveran este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul bugetar și de a atrage capital extern. În cadrul Uniunii Europene, indicatorii macroeconomici precum deficitul de cont curent și nivelul datoriei publice sunt monitorizați constant pentru a evalua stabilitatea financiară. Agențiile de rating utilizează aceste date pentru a determina dacă o țară poate să-și finanțeze dezvoltarea fără a genera riscuri de destabilizare a economiei naționale.