România se află în pragul unei evaluări critice de către S&P Global Ratings, programată pentru data de 2 octombrie, într-un context marcat de instabilitate politică și scăderi economice majore. Dacă ratingul suveran va fi revizuit în jos, țara riscă să piardă statutul de „investment grade”, trecând în categoria „junk”. Această schimbare ar putea declanșa vânzări masive de titluri de stat și o creștere semnificativă a costurilor de finanțare pentru stat și pentru sectorul privat.
Situația actuală a calificativului României este de BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă, fiind ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. Alex Milcev, Partener și liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, avertizează că agențiile de rating nu oferă garanții pentru menținerea acestui nivel. Verdictul de la începutul lunii octombrie va testa capacitatea României de a-și finanța dezvoltarea fără a destabiliza finanțele publice, într-un moment de blocaj politic.
Datele oficiale publicate de BNR indică o prăbușire severă a investițiilor străine directe (ISD), care au scăzut cu 77% în primele șapte luni ale anului 2026. În această perioadă, intrările de capital au însumat doar 1,127 miliarde euro, comparativ cu 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această scădere coincide cu un deficit de cont curent de 16,290 miliarde euro, pe care intrările nete de ISD reușesc să le acopere doar în proporție de 26%.
Problemele financiare sunt agravate de prognozele privind creșterea datoriei publice, care ar putea ajunge la 64,5% din PIB până în 2028. Deși Fitch estimează o reducere a deficitului bugetar la 5,9% din PIB în 2026, acest nivel este considerat extrem de ridicat pentru un stat cu rating BBB. Pentru a opri această evoluție, specialiștii estimează că România va avea nevoie de o ajustare fiscală suplimentară de cel puțin 1,5% din PIB pe termen mediu.
Pierderea statutului de investiții recomandate ar avea efecte directe asupra economiei, inclusiv restricționarea bazei de investitori instituționali care nu pot deține titluri de stat sub-investment grade. Acest fenomen ar putea duce la o creștere generalizată a dobânzilor, afectând bănci, companii și populația prin credite mai scumpe. De asemenea, ieșirile de capital speculativ ar putea pune presiune pe cursul de schimb EUR/RON, provocând o depreciere a leului.
Evoluția indicatorilor macroeconomici de la începutul anului 2026 reflectă o perioadă de tranziție dificilă pentru economia românească. Scăderea masivă a capitalului privat și creșterea deficitelor sunt elemente care pun sub presiune stabilitatea fiscală. În acest context, îmbunătățirea colectării fiscale și stabilizarea politică la București sunt identificate ca pachete de măsuri necesare pentru restabilirea credibilității în fața investitorilor internaționali.