O eventuală pierdere a statutului de țară cu rating investment grade ar putea pune o presiune semnificativă asupra sistemului bancar din România. Analiza Bloomberg Intelligence indică faptul că instituțiile de credit au o expunere ridicată pe datoria guvernamentală, aceasta fiind echivalentă cu 183% din capitalurile proprii ale sectorului. Această proporție este una dintre cele mai mari din regiunea Europei Centrale și de Est, situând România imediat după Polonia în acest segment de risc.
Sectorul bancar românesc deține o expunere la datoria suverană ce reprezintă 23% din activele totale ale băncilor. Această conexiune strânsă între stat și bănci este alimentată de faptul că instituțiile financiare redirecționează lichiditatea internă către titluri de stat, devenind finanțatori esențiali pentru guvern. În acest context, orice stres fiscal sau deteriorare a riscului țării s-ar putea transmite direct către capitalul bancar, afectând evaluarea obligațiunilor și costurile de finanțare.
Impactul unei retrogradări ar putea fi resimțit și de marile grupuri bancare străine care controlează 63% din activele sistemului local. Instituții precum Erste, Raiffeisen și UniCredit sunt expuse la creșterea costurilor de creditare și la o scădere a profitabilității la nivelul filialelor românești. Deși companiile-mamă oferă capital și diversificare, riscul se transmite prin faptul că aceste subdiviziuni dețin obligațiuni suverane și se finanțarează parțial prin piețele interne.
Situația este agravată de un deficit de cont curent de 7%, un indicator care diferențiază România de alte economii precum Polonia sau Ungaria. În timp ce aceste țări mențin solduri externe mai echilibrate, România se confruntă cu o vulnerabilitate externă ridicată. O retrogradare a ratingului, care se află deja la limita inferioară a categoriei investment grade (BBB-/Baa3), ar putea restrânge baza de cumpărători pentru obligațiuni și ar crește semnificativ costurile de refinanțare.
Consolidarea fiscală rămâne un element critic pentru evitarea trecerii în categoria speculative grade, în ciuda prognozelor de o creștere economică slabă. Deși se estimează că deficitul bugetar va scădea sub pragul de 6% din PIB în acest an, incertitudinea politică și riscurile de rating mențin presiunea asupra leului. În următoarele 12 luni, aproximativ 110 miliarde de lei din datoria publică vor ajunge la scadență, reprezentând 11% din totalul datoriei.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, România a înregistrat o scădere a inflației headline de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Rezervele valutare au cunoscut o fluctuație recentă, ajungând la 72,3 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, după o scădere de 4,7 miliarde de euro față de finalul anului precedent. Finanțarea europeană, prin Planul de Redresare și Reziliență, rămâne o sursă vitală, transferurile guvernamentale acoperind 27% din deficitul de cont curent în perioada ianuarie-iulie.