Ratingul de credit al României, care se situează în prezent pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade” cu perspectivă negativă, urmează să fie revizuit vineri, 2 octombrie, de către S&P Global. Această evaluare vine într-un context de instabilitate politică intensă, după ce prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în parlament miercuri, 30 septembrie. Impasul politic de cinci luni, combinat cu o creștere rapidă a datoriei publice, amenință direct limitele de sustenabilitate fiscală ale țării.
Instabilitatea de la București a afectat deja piețele financiare, împingând leul românesc la minime istorice. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe termen de 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an. În același timp, datoria internațională este sub presiune, iar obligațiunile cu scadență îndelungată se tranzacționează la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, reflectând îngrijorările investitorilor privind stabilitatea economică.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P. Deși agențiile de rating ar putea tolera o perioadă de instabilitate politică, consolidarea fiscală trebuie să rămână pe o traiectorie stabilă, cel puțin până în primul trimestru al anului 2027. O abatere de la acest plan sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a ratingului.
Analiștii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a liniști piețele. Există temeri că o eventuală alianță între AUR și social-democrații de stânga ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului. Această incertitudine politică este critică, deoarece agențiile de rating pregătesc noile evaluări într-un moment în care stabilitatea coaliției pro-UE este pusă la încercare de deciziile de austeritate.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își poate permite o pauză în consolidarea fiscală, indiferent de turbulențele politice. Pe de altă parte, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat că viteza de acumulare a datoriei a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit pe care guvernul și-a propus să o atingă.
România se confruntă cu necesități brute de finanțare ce au depășit 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc. În contextul actual, țara trebuie să adopte până la sfârșitul acestui an un buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului. Această măsură este esențială pentru respectarea angajamentelor cu Bruxelles-ul, prin care România a convenit să își readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030.