Sectorul energetic din România se confruntă cu o serie de provocări structurale care pun sub semnul întrebării stabilitatea prețurilor pentru consumatori. În cadrul dezbaterii „Argument pentru Energie”, organizată pe 8 octombrie de platforma „Argument pentru România”, s-a subliniat faptul că, deși există peste 3.500 MW de proiecte energetice în curs de autorizare, dezvoltarea acestora este condiționată de capacitatea rețelelor. Infrastructura de transport și distribuție necesită investiții masive pentru a putea integra noile surse de energie și sistemele de stocare.
Riscul unei creșteri a costurilor pentru energie a fost un punct central al discuțiilor. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a avertizat că România se pregătește de o perioadă cu prețuri mari, existând posibilitatea unei creșteri de 20-25% conform unor experți independenți. Această evoluție poate afecta competitivitatea marilor consumatori industriali, generând presiune asupra locurilor de muncă și contribuind la inflație, ceea ce scade direct puterea de cumpărare a cetățenilor.
Lipsa continuității politice a fost identificată drept un obstacol major în dezvoltarea sectorului. Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a vorbit despre nevoia unui Cod al Energiei și a unui pact național pentru energie, care să depășească interesele politice. În același sens, Eugen Cristian Șipoș, membru al Comisiei pentru energie din Senat, a menționat că proiectele energetice necesită strategii pe termen lung, de 10-20 de ani, care să nu fie afectate de schimbările de guvern.
Investițiile în rețele sunt esențiale pentru a permite tranziția către electricitate. Mircea Man, secretar general ANRE, a indicat că, în ciuda celor peste 600 de solicitări de proiecte, trebuie prioritizate investițiile în Transelectrica și în rețelele de distribuție. Totodată, Alina Arsani, de la Energy Policy Group, a estimat că investițiile necesare pentru rețelele de transport vor ajunge la 6,8 miliarde de euro până în anul 2030, pentru a susține procesul de electrificare.
Prosumatorii pot deveni un pilon important dacă legislația va permite vânzarea energiei la prețul orar. Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a sugerat că această schimbare ar stimula investițiile private în baterii de stocare, fără a fi nevoie de fonduri de la buget. În prezent, România are o capacitate de stocare de 1,1 gigawați, o cifră mult sub nivelul de 6 gigawați raportat de Bulgaria, conform datelor prezentate de Dan Pîrșan.
Evoluția pieței energetice rămâne un subiect de mare volatilitate, influențat de deciziile de la nivel european și de stabilitatea infrastructurii naționale. Capacitatea de echilibrare a sistemului, care depinde și de resursele hidroelectrice, este vitală pentru a evita transferul costurilor ridicate către facturile consumatorilor finali. Stabilizarea pieței de echilibrare și predictibilitatea fiscală pentru investitori rămân elemente critice pentru securitatea energetică a țării.