Agenția de rating Standard&Poor's a decis menținerea evaluării României la nivelul BBB-, păstrând în același timp perspectiva negativă asupra țării. Această decizie reprezintă a treia evaluare din acest an, venind în urma unor analize similare efectuate anterior de celelalte mari agenții de rating, Moody's și Fitch. Deși ratingul actual indică faptul că România este încă considerată o destinație sigură pentru investiții, agenția subliniază existența unor riscuri care pot influența viitorul financiar al statului.
Raportul Standard&Poor's menționează că România își urmează traiectoria de consolidare fiscală pentru anul 2026, în ciuda faptului că, după moțiunea de cenzură din luna mai, nu s-a ajuns la un acord pentru formarea unui nou guvern. Un punct pozitiv evidențiat în document este deblocarea a peste 90% din fondurile prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această progresie a fost facilitată de adoptarea unor măsuri legislative punctuale realizate până în luna septembrie.
Totuși, agenția avertizează că procesul de formare a guvernului ar putea pune în pericol reducerea deficitului bugetar planificată pentru anii 2027 și 2028. Un eșec în implementarea unei traiectorii fiscale și politice credibile ar putea intensifica riscuri majore, precum deteriorarea încrederii investitorilor sau creșterea costurilor de finanțare. În acest context, există temerea că presiunile asupra balanței de plăți ar putea fi amplificate, afectând stabilitatea economică generală.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat imediat după publicarea raportului, reconfirmând încrederea agențiilor în parcursul execuției bugetare pentru anul 2026. Acesta a subliniat necesitatea de a închide anul 2026 în limitele țintelor stabilite și de a prezenta un buget care să includă măsuri credibile pentru anul 2027. Datele oficiale arată că deficitul a coborât în primele 8 luni ale acestui an cu aproape 27 de miliarde de lei față de perioada aceeași din anul trecut.
Evoluția deficitului a înregistrat o scădere de la 4,51% la 2,89% ca pondere în PIB, conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor. Economistul Dragoș Cabat a avertizat că există un risc ridicat ca celelalte agenții să revizuiască rapid ratingul de țară din cauza perspectivei negative. O eventuală retrogradare ar trimite România în categoria „junk”, ceea ce ar duce la explozia dobânzilor și la costuri mult mai ridicate pentru împrumuturile contractate de stat.
Evaluările agențiilor de rating sunt esențiale pentru accesul statelor la piețele de capital internaționale. Un rating de tip „BBB-” indică un nivel de creditabilitate de investiție, însă menținerea perspectivei negative semnalează că există elemente care pot duce la o scădere a notei. Dacă România ar fi retrogradată la categoria „junk”, costurile de finanțare ar crește semnificativ, afectând capacitatea guvernului de a acoperi cheltuielile publice și de a gestiona datoria externă.