România evită, cel puțin pentru moment, retrogradarea în categoria de instrumente de tip „junk”. S&P Global Ratings ar urma să mențină ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, însă cu o perspectivă negativă, conform informațiilor furnizate de Digi24.ro. Această decizie este luată într-un context economic sensibil, marcat de o perioadă de cinci luni de criză politică și de monitorizarea atentă a măsurilor de consolidare fiscală de către piețele financiare.
Evaluarea vine într-un moment de instabilitate politică majoră, după ce Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a obținut votul de învestitură în Parlament. Cabinetul a primit doar 182 de voturi, în condiția că erau necesare 233 pentru a asigura funcționarea guvernului. Agențiile de rating urmăresc acest aspect deoarece instabilitatea poate împiedica adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar, iar S&P a avertizat anterior că o abatere de la traiectoria fiscală ar putea declanșa o retrogradare.
În ciuda riscurilor, autoritățile au prezentat argumente bazate pe o execuție bugetară mai bună în primele opt luni ale anului. Deficitul a scăzut la 59,42 miliarde de lei, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 31% în termeni nominali. Ca pondere în PIB, acest deficit a coborât de la 4,51% la 2,89%, însă cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7%, ajungând la 42,05 miliarde de lei.
Menținerea ratingului BBB- este crucială, deoarece o singură treaptă mai jos, la BB+, ar însemna intrarea în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. O astfel de coborâre ar putea crește costul finanțării statului și ar putea determina anumite fonduri de investiții, care au reguli stricte de plasament, să își reducă expunerea pe obligațiunile românești. Economistul Cristian Păun a avertizat că o astfel de situație ar putea pune presiune pe cursul de schimb, provocând o fugă de capital în valută.
S&P este ultima dintre cele trei mari agenții internaționale care evaluează România în acest an. Fitch și Moody’s au menținut deja calificativul țării în categoria recomandată investițiilor, deși ambele au aplicat o perspectivă negativă. Moody’s a confirmat ratingul la Baa3, care este echivalentul treptei BBB- utilizate de S&P și Fitch. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază importanța deciziei S&P, deoarece agenția deține cea mai mare cotă de piață la nivel global.
Ratingul de țară funcționează ca un indicator de risc pentru investitorii care doresc să cumpere obligațiuni emise de un stat. Dacă România ar fi retrogradată, statul ar trebui să plătească randamente mai ridicate pentru a atrage capital, ceea ce ar crește presiunea pe bugetul de stat. Consolidarea fiscală rămâne un obiectiv esențial pentru limitarea costurilor datoriei pe termen mediu și pentru menținerea credibilității planului fiscal în fața creditorilor internaționali.