Agenția S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile suverane ale României, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, la nivelul indicatorilor „BBB-/A-3”, în valută și în monedă locală. Deși evaluarea a fost menținută, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă, reflectând riscurile ridicate asociate cu implementarea consolidării finanțelor publice. Decizia agenției vine într-un context în care România se menține în categoria recomandată investițiilor, alături de evaluările oferite anterior de Fitch și Moody’s.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că acest rezultat este rezultatul unui efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Conform acestuia, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic pentru anul 2026, în ciuda unui context politic dificil. Alexandru Nazare a subliniat că România are nevoie de un consens în jurul obiectivelor de reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB și a stabilizării datoriei publice.
S&P a avertizat că riscurile rămân ridicate pentru perioada 2027-2028, corelând o eventuală revenire a perspectivei la stabilă cu continuarea reducerii dezechilibrelor și cu un plan coerent pe termen mediu. Agenția a menționat că vulnerabilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor este accentuată de necesitățile semnificative de finanțare externă și de ponderea ridicată a investitorilor nerezidenți în deținerile de datorie publică. Un scenariu negativ ar putea duce la scăderea ratingului dacă blocajul politic împiedică reducerea deficitului fiscal.
În ciuda dificultăților politice apărute după destrămarea coaliției în luna mai, consolidarea fiscală pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită. Agenția a observat că peste 90% din alocările prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au fost securizate până în septembrie prin măsuri legislative. Fondurile europene vor reprezenta aproximativ 3,5% din PIB în 2026, oferind spațiul fiscal necesar pentru investițiile publice, care au ajuns la un nivel de 8,5% din PIB, susținând activitatea economică.
Totuși, există riscuri legate de lipsa de vizibilitate asupra majorărilor salariale din sectorul public, în special în contextul alegerilor din 2028. Fragmentarea politică ar putea duce la derapaje fiscale care, istoric, s-au situat la aproximativ 1,3% din PIB. În plus, se estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, iar balanța contului curent este supusă presiunilor din cauza creșterii plăților de dobânzi aferente stocului de datorie externă, în condiții în care investițiile străine directe sunt în scădere.
Evaluarea actuală a ratingului suveran se încadrează într-un context de monitorizare atentă a stabilității macroeconomice a țării. În perioada recentă, deciziile privind ratingurile de țară au fost influențate de capacitatea autorităților de a gestiona atât deficitul bugetar, cât și necesarul de finanțare externă, într-un climat de incertitudine politică și de presiuni asupra balanței de plăți, elemente esențiale pentru încrederea investitorilor internaționali.