Agenția de rating S&P urmează să emită vineri o decizie crucială privind calificativul României, evaluând dacă țara va rămâne în categoria recomandată investitorilor. Aceasta reprezintă ultima evaluare majoră a anului, într-un moment în care toate cele trei mari agenții de rating mențin, în prezent, o perspectivă negativă asupra datoriei suverane a statului român. Contextul este marcat de o perioadă de incertitudine politică, după ce Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a eșuat în obținerea votului de încredere în Parlament la sfârșitul lunii septembrie.
În prezent, S&P evaluează România la BBB-/A-3, poziționând țara la ultima treaptă din categoria „investment grade”. O eventuală scădere cu o treaptă a ratingului pe termen lung ar scoate România din categoria recomandată investițiilor conform scalei utilizate de agenție. La evaluarea precedentă din 3 aprilie, S&P a menținut ratingul și perspectiva negativă, estimând că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, avertizând că orice deviere de la acest traseo de consolidare fiscală poate declanșa o retrogradare.
Autoritățile române încearcă să demonstreze că instabilitatea politică nu afectează execuția bugetară. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat încrezător în menținerea ratingului, argumentând că nu s-a produs un derapaj fiscal în perioada de guvern interimar. La întâlnirea cu delegația S&P din 24 septembrie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru, care susține că deficitul este pe drumul spre 6% din PIB în acest an.
Presiunea asupra ratingului este amplificată de faptul că blocajul politic poate afecta capacitatea statului de a implementa decizii economice. Reprezentanții S&P au precizat că interesul lor nu este legat de politica în sine, ci de efectul evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. Un blocaj prelungit care ar împiedica reducerea deficitelor în 2027 este considerat un risc major. De asemenea, creșterea datoriei și necesarul ridicat de finanțare într-un moment cu costuri de împrumut crescute adaugă dificultăți suplimentare.
Evaluările anterioare ale celorlalte agenții au oferit indicii despre proximitatea față de o decizie nefavorabilă. Fitch a menținut calificativul la BBB-, cu perspectivă negativă, după ce autoritățile române au contestat rezultatul inițial al comitetului de rating. La fel și Moody’s a menținut ratingul la Baa3, remarcând progresele în reducerea deficitului, dar avertizând că fragmentarea politică poate pune în pericol consolidarea fiscală. Diferența față de aceste evaluări este că acum România se confruntă cu un guvern interimar și fără un executiv stabilit.
În cadrul evaluărilor de rating, agențiile urmăresc capacitatea unui guvern de a susține măsurile necesare pentru stabilizarea datoriei. Datele recente de la Ministerul Finanțelor arată un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, o valoare cu aproximativ 31% mai mică față de perioada similară de anul trecut. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a menționat că datele macroeconomice nu justifică o retrogradare imediată, însă atenția agențiilor rămâne concentrată pe ajustarea bugetară planificată pentru anii 2027 și 2028.