Agenția S&P Global Ratings a confirmat, pe 2 octombrie 2026, menținerea ratingurilor de credit suveran ale României la nivelul „BBB-/A-3” pentru termenul lung și scurt. Decizia vine într-un moment de instabilitate economică și politică, după cinci luni de criză, în condițiile în care piețele monitorizau capacitatea autorităților de a asigura consolidarea fiscală. Deși ratingul a rămas neschimbat, perspectiva asupra creditului românesc este menținută negativă din cauza riscurilor ce vizează bugetul și incertitudinea politică.
Investitorii care au anticipat o retrogradare a ratingului au suferit pierderi financiare semnificative. Instrumentele de asigurare împotriva neplății datoriei, de tip credit default swap (CDS) pe cinci ani, au fost tranzacționate la niveluri care presupuneau o scădere cu două trepte a ratingului, până la „BB”, începând cu anul 2025. Această poziție a fost construită pe temeiul îngrijorărilor privind ritmul de acumulare a datoriei și a tensiunilor politice care au afectat coaliția pro-UE, însă scenariul nu s-a materializat.
Mecanismul de pierdere pentru acești investitori este direct și legat de fluctuațiile de piață. Un CDS cumpărat la o primă ridicată își pierde valoarea imediat ce riscul de retrogradare scade, în timp ce obligațiunile românești pe care aceștia le-au vândut short cresc în preț atunci când riscul de credit scade. În perioada de incertitudine politică, randamentele titlurilor de stat pe zece ani au crescut cu 60 până la 80 de puncte de bază, atingând maximele de pe ultima perioadă de un an.
S&P Global Ratings explică menținerea ratingului prin așteptările că România va reuși să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. Agenția precizează că, în ciuda impasului politic din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au urmat traiectoria prevăzută pentru anul 2026. Totuși, necesarul ridicat de finanțare externă și deținerile mari de datorie publică de către investitorii nerezidenți mențin România într-o poziție de vulnerabilitate.
Ministerul Finanțelor a comunicat decizia imediat după publicarea raportului, iar ministrul interimar Alexandru Nazare a subliniat că respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene au fost factori decisivi. Totuși, Nazare a menționat că acest rezultat este important, dar insuficient. Costurile cu dobânzile au crescut cu 26,7% față de anul trecut, iar în primele șapte luni ale anului 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi, o creștere de 26,5%.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată a randamentelor și a cursului valutar. În contextul în care randamentul titlurilor de stat pe zece ani a ajuns la aproximativ 7,6% la sfârșitul lunii septembrie, Ministerul Finanțelor a anunțat majorarea dobânzilor pentru noile emisiuni Tezaur și Fidelis din octombrie 2026. Pentru programul Tezaur, noile dobânzi anuale variază între 6,50% pentru maturitatea de un an și 7,50% pentru cele cu scadență de cinci ani.