S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se situează în prezent pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade”, având o perspectivă negativă. Decizia agenției vine într-un moment de intensificare a presiunii asupra stabilității economice, pe fondul unui impas politic de cinci luni. Această criză de guvernare se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, fenomen care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale a țării.
Eșecul de a forma un nou guvern, după ce prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut un vot de încredere în parlament, a afectat direct indicatorii de piață. Criza a dus leul românc la minime istorice, în timp ce randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni, atingând maximele de ultimul an. Datoria internațională este sub presiune, obligațiunile cu scadență îndelungată tranzacționându-se la cele mai mici prețuri din mai 2025.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P Global. Expertul menționează că agenția ar putea fi mai indulgentă cu instabilitatea politică, dacă consolidarea fiscală rămâne pe o traiectorie stabilă, însă o abatere de la acest curs sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului. Această toleranță ar putea dura, probabil, până în primul trimestru al anului 2027.
Investitorii urmăresc cu atenție posibla alianță între AUR și social-democrații de stânga, un scenariu care ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului. Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în luna august, de la 4,51% în anul precedent, riscurile rămân ridicate. Analiștii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a liniști piețele și pentru a elimina riscul de retrogradare.
Problema acumulării rapide a datoriei a fost semnalată și de autorități, viceguvernatorul Cosmin Marinescu avertizând că rata de creștere a datoriei a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. În prezent, costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, depășind ținta de deficit pe care guvernul și-a propus să o atingă. Nevoile brute de finanțare au depășit deja pragul de 10% din PIB, ceea ce depășește zona optimă pentru indicatorii de risc.
România se confruntă cu necesitatea de a respecta angajamentele fiscale asumate în fața Uniunii Europene pentru a menține statutul de țară cu rating de investiții. Conform acordului cu Bruxelles-ul, deficitul trebuie readus sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest context, toate cele trei mari agenții de rating, inclusiv Moody’s și Fitch, au subliniat importanța adoptării unui buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului bugetar.