Agenția S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al României vineri, 2 octombrie, într-un moment marcat de un blocaj politic prelungit. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, având un calificativ de BBB-, cu o perspectivă negativă. Această poziție vulnerabilă amplifică presiunea asupra calificativului suveran, în condițiile în care instabilitatea de la nivelul guvernului pune sub semnul întrebării stabilitatea economică a țării.
Criza politică a fost accentuată după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind o perioadă de instabilitate ce durează de cinci luni. Acest impuls negativ a afectat direct piețele financiare, împingând leul la minime istorice și ridicând randamentele obligațiunilor pe 10 ani cu 60–80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni. În același timp, prețurile obligațiunilor cu maturități lungi au coborât la cele mai scăzute niveluri din mai 2025.
Pe piețele internaționale, swapurile de credit pe cinci ani indică deja o posibilă retrogradare de două trepte, până la nivelul „BB”. Această evoluție reflectă îngrijorările investitorilor privind ritmul de creștere a datoriei și tensiunile politice care au slăbit coaliția pro-UE. Analistul Guillaume Tresca, de la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de „una la patru” ca S&P să reducă ratingul României, menționând că agenția a fost până acum indulgentă cu instabilitatea politică.
Riscurile sunt suplimentate de posibilitatea unei alianțe între AUR și PSD, un scenariu care îngrijorează investitorii și poate afecta planurile de ajustare fiscală. O abatere de la traiectoria reducerii deficitului sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o retrogradare. Dacă ratingul va fi scos din categoria de investiții, vor urma vânzări forțate de obligațiuni și lărgirea spread-urilor, ceea ce va complica semnificativ procesul de finanțare a statului român.
Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, de la 4,51% în perioada similară de anul trecut, Banca Națională avertizează că ritmul de acumulare a datoriei este îngrijorător. Creșterea anuală a datoriei este de trei ori mai rapidă decât în perioada de dinaintea pandemiei, iar costurile aferente dobânzilor au ajuns la 3% din PIB. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România nu își poate permite încetinirea consolidării fiscale.
În cadrul procesului de monitorizare a indicatorilor macroeconomici, România s-a angajat în fața Bruxelles-ului să revină sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Toate cele trei mari agenții de rating solicită adoptarea unui buget pentru anul 2027 până la finalul acestui an, un document care trebuie să includă măsuri de reducere suplimentară a deficitului pentru a menține încrederea piețelor internaționale.