Agenția de rating Standard & Poor’s a decis menținerea calificativului suveran al României la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Deși decizia asigură stabilitatea în categoria investment grade, Standard & Poor’s a păstrat perspectiva negativă asupra ratingului, indicând faptul că riscul de retrogradare nu a dispărut complet. Această evaluare pune sub semnul întrebării capacitatea țării de a menține echilibrul financiar în anii următori.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat decizia agenției americane, subliniind că România a trecut de un test important, dar nu trebuie să relaxeze eforturile. El a menționat că rezultatul este obținut printr-un efort de corectare a dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Pentru a asigura stabilitatea, Alexandru Nazare a cerut un consens în jurul obiectivelor de reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice.
Standard & Poor’s a evaluat pozitiv faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic pentru anul 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 1,5 puncte procentuale față de nivelul anterior. Acest progres este susținut de disciplina cheltuielilor publice și de menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare de către stat.
Un factor determinant în evaluarea agenției a fost rata de absorbție a fondurilor europene, care a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Standard & Poor’s consideră că aceste fonduri au continuat să susțină investițiile publice, menținând activitatea economică pe o traiectorie pozitivă. Totuși, agenția avertizează că perioada 2027-2028 va fi critică, depinzând de formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil.
Riscurile identificate de Standard & Poor’s includ nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent și necesarul mare de finanțare externă. De asemenea, incertitudinea politică și posibilele perturbări pe piața energiei, care pot afecta inflația, sunt menționate ca factori de risc. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice sau lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea crește costurile de împrumut și ar putea afecta încrederea investitorilor.
Ratingul „BBB-” reprezintă pragul critic înainte de intrarea în categoria „junk”, ceea ce face ca orice deteriorare a finanțelor publice să fie extrem de relevantă. Menținerea acestui nivel de creditabilitate este esențială pentru a evita o scădere a ratingului. Pentru ca perspectiva să revină la „stabilă”, România trebuie să demonstreze o reducere a deficitelor și un plan de politici publice coerent pe termen mediu.