Theodor Stolojan a declarat că procesul de încetinire a ritmului de creștere economică în România a început încă din anul 2022. Această evoluție a avut loc cu trei ani și jumătate înainte de implementarea oricăror măsuri de austeritate. Fostul premier a observat că economia a ajuns la o creștere sub pragul de 1%, în condițiile în care se augează sume tot mai mari de bani publici către investiții, rezultatul fiind contrar așteptărilor teoretice.
În cadrul evenimentului de lansare a volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, Theodor Stolojan a subliniat rolul critic al fondurilor europene. Acestea au oferit un beneficiu major prin susținerea perioadei recente de instabilitate. El a menționat că, atunci când gestionarea creșterii economice nu este eficientă, prioritatea trebuie să fie corectarea deficitelor economice pentru a menține stabilitatea sistemului.
O altă preocupare majoră vizează gestionarea echilibrelor externe pentru o economie de dimensiune medie. Theodor Stolojan a explicat că, deși inflația sau bugetul pot fi gestionate intern, un dezechilibru extern, precum criza contului curent sau a datoriei externe, necesită intervenția creditorilor externi. Acești creditori solicită credibilitate, motiv pentru care monitorizarea constantă a monedei convertibile și a echilibrelor externe este esențială.
Pentru a stimula creșterea și stabilitatea, Theodor Stolojan a identificat trei factori esențiali: investițiile în capitalul fizic și uman, sistemele eficiente de alocare a resurselor și progresul tehnologic. El consideră că România deține rezerve mari de creștere dacă optimizează alocarea resurselor. Totuși, progresul tehnologic este adus în prezent de companiile internaționale, ceea ce impune necesitatea de a atrage investiții străine directe.
În ceea ce privește competitivitatea, fostul premier a propus o analiză structurată pe cinci niveluri de decizie. Acestea includ nivelul uzinelor, cel de sector, cel al națiunii, nivelul Uniunii Europene și, în final, contextul global. Această abordare complexă este necesară pentru a înțelege poziționarea economiei românești într-un mediu economic din ce în ce mai integrat și competitiv la nivel internațional.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea de a gestiona deficitul bugetar și de a atrage capital extern. În contextul actual, menținerea echilibrelor externe este un pas fundamental pentru stabilitatea financiară pe termen lung, fiind un element cheie în procesele de convergență economică și în pregătirea cadrului necesar pentru integrarea europeană mai profundă.