Agenția S&P Global Ratings urmează să publice vineri noua evaluare a ratingului suveran al României, o decizie monitorizată cu atenție de piețele financiare. România se află în prezent pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar o eventuală retrogradare ar putea trimite țara în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Deși reducerea deficitului bugetar reprezintă principalul argument pentru menținerea actualului rating, riscurile rămân semnificative.
Scăderea deficitului bugetar este văzută ca un indicator pozitiv pentru stabilitatea fiscală a țării. În primele opt luni ale anului, deficitul a coborât la 59,42 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,89% din PIB, comparativ cu 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile statului au înregistrat o creștere de 11,4%, adică aproximativ 48 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, reprezentând un avans de 21 de miliarde de lei față de anul precedent.
Analiza indicatorilor de venituri arată că cea mai importantă contribuție a venit din taxa pe valoarea adăugată (TVA). Statul a încasat 103,4 miliarde de lei în primele opt luni, un avans de 20,8 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, o creștere de 25,2%. Această evoluție este influențată de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, de modificarea cotelor reduse și de creșterea altor taxe, elemente care au susținut colectarea, în ciuda unei economii aproape stagnante.
Instabilitatea politică actuală, cauzată de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament cu 182 de voturi, adaugă un strat suplimentar de incertitudine. Această criză politică poate întârzia adoptarea bugetului pentru 2027 și poate amâna implementarea reformelor administrative necesare. Expertul Adrian Codîrlașu a avertizat că progresul fiscal realizat până acum este extrem de ușor reversibil dacă viitorul Executiv nu va menține un control strict asupra cheltuielilor publice, riscând pierderea încrederii investitorilor.
Costurile cu dobânzile reprezintă o altă presiune majoră asupra bugetului de stat, ajungând la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026. Această sumă este cu 26,7% mai mare decât în perioada echivalentă de anul trecut, iar creșterea dobânzilor a depășit de peste șase ori ritmul de creștere al cheltuielilor totale. O eventuală retrogradare ar putea crește și mai mult randamentele cerute de investitori, reducând spațiul bugetar disponibil pentru sănătate, educație sau investiții.
În contextul economic actual, România se confruntă cu o scădere masivă a investițiilor directe ale nerezidenților, care au însumat 1,127 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2026, față de 4,915 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această scădere de aproximativ 77% indică o diminuare puternică a capitalului nou intrat în economie, în timp ce deficitul de cont curent a crescut la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.